Încă un pod peste Dunăre: Românii şi bulgarii vor să lege Călăraşiul de Silistra

Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul unui forum de discuţii despre priorităţile comune ale Bulgariei şi României în perioada 2014-2020, organizat la Silistra de către administraţia prezidenţială a Bulgariei.

Documentul prevede un schimb de informaţii între autorităţile locale din Bulgaria şi România cu privire la estimările despre traficul pe viitorul pod, etapele proiectării şi coordonarea cu comisia mixtă interinstituţională Bulgaria-România.

Rosen Plevneliev a declarat că, în cadrul unei întâlniri recente la Bratislava, a discutat cu preşedintele României, Traian Băsescu, despre construirea unui al treilea pod peste Dunăre, între Călăraşi şi Silistra. Plevneliev crede că acesta este doar unul dintre cele patru poduri care trebuie construite în perioada următoare între România şi Bulgaria, celelalte trei fiind Bechet-Oreahovo, Nicopole-Turnu Măgurele, precum şi un nou pod Giurgiu-Ruse, la care s-ar adăuga modernizarea celui existent acolo şi inaugurat în anul 1954.

‘Se ştie că un asemenea proiect nu poate fi realizat repede. Şase guverne bulgare şi cinci guverne din România au lucrat la podul Calafat-Vidin, care a fost inaugurat la 14 iunie 2013 şi care este un exemplu excepţional de cum putem face marea schimbare’, a spus preşedintele bulgar.

Săptămâna trecută, proiectul pentru construirea unui pod la Călăraşi-Silistra a fost sprijinit de vicepremierul bulgar Daniela Bobeva. Ea a precizat că decizia trebuie luată la nivel interguvernamental şi că, în curând, premierul bulgar Plamen Oreşarski se va deplasa la Bucureşti şi va căuta un acord în acest sens cu omologul său român, Victor Ponta.

Potrivit lui Plevneliev, în ultimii 15 ani, Balcanii s-au schimbat spectaculos, iar astăzi sunt o regiune de pace. El a mai subliniat că Bulgaria şi România reprezintă unul din motoarele care aduc schimbarea în Balcani şi că sunt una din porţile de acces ale Europei.

Şeful statului bulgar a spus că, personal, se bucură la orice investiţie străină, nu numai în Bulgaria, ci în întreagă regiune, de exemplu în România sau în Serbia. Plevneliev a adus aminte că, în trecut, România şi Bulgaria au concurat pentru atragerea investiţiilor, dar ulterior au înţeles că fiecare dintre ele are de câştigat şi din marile investiţii în cealaltă ţară. De exemplu, în Bulgaria se produc multe piese auto pentru uzinele Dacia şi Ford din România. Cu o investiţie de aproape un miliard de euro, compania turcă Sisecam face din Bulgaria cel mai mare producător de sticlă din Europa, inclusiv de sticlă auto care va fi folosită de industria auto din România, a spus Plevneliev.

El a subliniat importanţa fondurilor europene pentru dezvoltarea celor două ţări. Anual, aproximativ 1% din creşterea economică a Bulgariei se datorează fondurilor europene. În perioada de programare 2014-2020, Bulgaria va avea acces la 7,1 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, iar România – la circa 27 miliarde de euro. La acestea se adaugă şi banii din facilităţile de conectivitate, precum şi din programul de cooperare transfrontalieră 2014-2020.

Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria pentru 2007-2013 se va încheia cu succes. A existat o întârziere, dar cu eforturile comune ale primarilor şi autorităţilor centrale aceasta a fost depăşită şi fondurile din acest program vor fi folosite, dacă nu 100%, atunci la peste 90%, a spus preşedintele bulgar.

El a adus aminte că, recent, la Istanbul a fost inaugurat tunelul Marmara şi că se construieşte o linie de cale ferată de mare viteză între Istanbul şi frontiera cu Bulgaria. În opinia şefului statului, România şi Bulgaria trebuie să facă şi ele tot ce este necesar pentru modernizarea căilor ferate, astfel încât să se deblocheze calea bunurilor din Asia spre Europa. În următoarea perioadă de programare, Bulgaria intenţionează să modernizeze calea ferată Varna-Ruse, care este prima în regiunea Balcanilor.

Rosen Plevneliev a pledat de asemenea pentru dezvoltarea arterelor rutiere şi feroviare care fac parte din coridoarelor paneuropene IV, VIII şi X şi care traversează Bulgaria, precum şi pentru ameliorarea navigaţiei pe cea mai mare arteră de transport, care este coridorul numărul VII, adică fluviul Dunărea.

Necesitatea de ameliorare a navigaţiei în sectorul româno-bulgar al Dunării a fost subliniată şi de Constantin Matei, subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor din România. El a declarat că, în prezent, capacitatea Dunării ca arteră de transport este folosită numai în proporţie de 5%.

Ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu, a trecut în revistă dezvoltarea schimburilor între cele două ţări în ultimi ani. El a notat faptul că, în câţiva ani, volumul de afaceri între România şi Bulgaria a crescut spectaculos, depăşind 3 miliarde de euro în 2012. În anul 2013 se aşteaptă ca acest volum să ajungă chiar la 3,5 miliarde de euro, a spus Păcureţu. El a adus aminte că românii reprezintă cel mai mare grup de turişti străini în Bulgaria, cu peste un milion de vizite pe an, iar turiştii bulgari în România devin şi ei din ce în ce mai numeroşi, depăşind cifra de 400.000 de persoane pe an.