Încă un proiect eşuat din faşă: primul metrou privat din România

Metrorex anunţa în 2011 că vrea sa concesioneze pe 30 de ani unui operator privat serviciile de transport de călători pe viitoarea magistrală Bragadiru – Voluntari, care ar fi trebuit să fie gata până în 2020.

Magistrala 7 urma să fie primul parteneriat public – privat la metrou, în cadrul căruia statul punea la dispoziţie terenurile iar investitorul asigura finanţarea lucrărilor de construcţie şi achiziţia trenurilor – aproximativ 1,25 miliarde de euro. În schimb îşi recupera banii investiţi din contravaloarea biletelor plătite de călători precum şi din diverse activităţi de retail ori publicitate care se vor desfăşura în incinta staţiilor. Preţul unei călătorii va fi decis de către operatorul magistralei.

„În data de 23.08.2011 a fost încheiat contractul „ Servicii de proiectare, asistență și consultanță tehnică, economico-financiară și juridică pentru pregătirea și derularea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public privat pentru proiectul Linia de metrou – Magistrala 7 Bragadiru – Voluntari”, în vederea acordării de asistență pentru construirea în regim de parteneriat public – privat (PPP) a liniei de metrou Magistrala 7 Bragadiru – Voluntari”, a spus pentru ECONOMICA.NET Dumitru Şodolescu, directorul general al Metrorex.

Conform unor informaţii din presă, Metrorex îşi bugetase în 2011 suma 51,6 milioane de lei pentru studiul de prefezabilitate al proiectului şi pentru servicii de consultanţă. 

Actualul şef al Metrorex arată că în cadrul acelui contract a fost elaborat Studiul de Prefezabilitate și Fundamentare care a fost revizuit potrivit observațiilor și sugestiilor reprezentanților Metrorex. Forma finală a acestuia a fost aprobată în Consiliul Tehnico-Economic al Metrorex.

Studiul de Prefezabilitate și Fundamentare analizează mai multe variante de traseu, de configurare și echipare a stațiilor și interstațiilor, respectiv de lotizare din punct de vedere al punerilor în funcțiune.

„Concluziile Studiului de Prefezabilitate și Fundamentare arată că, în operarea Magistralei 7 din punct de vedere financiar, nici costurile de investiție, nici cele de operare și întreținere nu pot fi acoperite exclusiv din veniturile comerciale, fapt care va necesita susținerea financiară a statului, prin acordarea unor plăți de disponibilitate, indiferent de modalitatea de etapizare a investiției”, a explicat Dumitru Şodolescu.

Mai mult, având în vedere modificarea Legii parteneriatului public – privat nr. 178/2010 prin O.U.G. 86/17.10.2011, care interzice sub sancțiunea nulității clasificarea Proiectului PPP ca implicând cheltuieli publice, contractul a fost sistat de comun acord la data de 7 iunie 2012, a mai spus directorul general al Metrorex.

Ulterior, proiectul a fost înscris în lista de proiecte a Unității Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat din cadrul Secretariatului General al Guvernului, iar Studiul de Prefezabilitate și Fundamentare a fost transmis spre consultare către acesta încă din 2012.

„În prezent, proiectul este înscris în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București Ilfov”, a mai spus Dumitru Şodolescu.

Ce şanse mai sunt să avem metrou în Rahova şi Colentina?

Gheoghe Udrişte, fost şef al Metrorex şi iniţiator al multor proiecte de dezvoltare a metroului bucureştean, consideră că, în ciuda eşecului de construire prin concesiune, Magistrala 7 ar putea fi realizată în viitor din fonduri europene şi de la bugetul de stat, când economia ţării va fi mai puternică şi va permite acest lucru.

Fostul oficial al Metrorex apreciază că fiind un mijloc de transport confortabil şi nepoluant, metroul produce mai degrabă beneficii sociale şi de mediu şi mai puţin financiare, astfel încât o companie privată să fie interesată de investiţia în dezvoltarea sa.

Udrişte nu exclude totuşi posibilitatea ca această magistrală să fie construită prin concesiune, în baza legislaţiei noi privind Parteneriatul Public – Privat.

Anul trecut, a apărut în spaţiul public o nouă hartă a metroului din Capitală, ce include Magistrala 7.

Dacă va fi construită, această magistrală va face legătura între zona centrală a Capitalei şi cartierele Alexandriei-Rahova, în sud-vest, şi Obor-Colentina, în nord-est. Noua linie va avea 25 de kilometri şi 30 de staţii.