Cum să avem sisteme de încălzire mai eficiente și cu emisii reduse de carbon – România Eficientă

Comisia a propus reducerea până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990. „Pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie al acestora cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%. Prin urmare, UE trebuie să se concentreze de urgență asupra modului în care clădirile noastre pot deveni mai eficiente din punct de vedere energetic, mai puțin generatoare de emisii de carbon de-a lungul întregului lor ciclu de viață și mai durabile”, se arată în Comunicarea CE „Un val de renovări pentru Europa” (sursa, AICI).

Promovarea decarbonării sistemelor de încălzire și de răcire, care sunt responsabile pentru 80% din energia consumată în clădirile rezidențiale, reprezintă o acțiune esențială, în viziunea instituției de la Bruxelles. În ansamblu, eficiența energetică ridicată, termoizolația de înaltă performanță, modernizarea sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, utilizarea surselor regenerabile de energie și a căldurii recuperate, precum și încălzirea urbană inteligentă reprezintă măsuri-cheie în acest sens.

Reglementări europene și soluții pentru decarbonarea sistemelor de încălzire

România Eficientă vă prezintă, în cele ce urmează, soluțiile extrase din diverse acte normative sau proiecte legislative ale Comisiei Europene și Parlamentului European pentru sisteme de încălzire eficiente și cu emisii reduse de carbon.

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare) / septembrie 2022

Cogenerarea de înaltă eficiență și încălzirea și răcirea centralizată eficientă prezintă un potențial semnificativ de economisire a energiei primare în Uniune. Statele membre ar trebui să realizeze o evaluare cuprinzătoare a potențialului cogenerării de înaltă eficiență și al încălzirii și răcirii centralizate eficiente.

Este oportun ca statele membre să încurajeze introducerea unor măsuri și proceduri pentru promovarea instalațiilor de cogenerare cu o putere termică nominală totală mai mică de 5 MW, în vederea stimulării producerii distribuite de energie.

Statele membre se asigură că clienții finali de încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul lor real de energie.

Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale pregătesc planurile locale privind încălzirea și răcirea cel puțin în localitățile și comunitățile cu o populație totală de cel puțin 35 000 de locuitori și încurajează municipalitățile cu o populație inferioară să pregătească astfel de planuri. Aceste planuri trebuie:

• să conțină estimarea și cartografierea potențialului de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin furnizarea de încălzire centralizată de joasă temperatură, cogenerare de înaltă eficiență, prin recuperarea căldurii reziduale, și a gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în zona respectivă; în plus, se efectuează o analiză a aparatelor de încălzire și de răcire din parcul imobiliar.
• să aprecieze rolul comunităților de energie și al altor inițiative ale consumatorilor, care pot contribui activ la implementarea proiectelor locale de încălzire și răcire.

Un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată este un sistem care îndeplinește următoarele criterii:

(a)  până la 31 decembrie 2027, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică cogenerată sau 50% dintr-o combinație de energie și căldură de tipul celor susmenționate, introduse în rețea;

(b)  începând de la 1 ianuarie 2028, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 80% energie termică cogenerată de înaltă eficiență sau cel puțin o combinație a acestor tipuri de energie termică care intră în rețea, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 5%, iar ponderea totală a energiei din surse regenerabile, a energiei reziduale sau a energiei termice cogenerate de înaltă eficiență este de cel puțin 50%

(c)  de la 1 ianuarie 2035, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 20%;

(d)  de la 1 ianuarie 2045, un sistem care utilizează cel puțin 75% energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 40%;

(e)  de la 1 ianuarie 2050, un sistem care utilizează exclusiv energie din surse regenerabile și căldură reziduală, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puțin 60%.

Statele membre se asigură că, în momentul construirii sau al reabilitării substanțiale a unui sistem de încălzire și răcire centralizată, nu are loc nicio creștere a nivelului de utilizare a combustibililor fosili, alții decât gazele naturale din surse locale existente, comparativ cu consumul anual mediu din ultimii trei ani calendaristici de funcționare deplină înainte de reabilitare, și că nicio sursă nouă de căldură din sistemul respectiv nu utilizează combustibili fosili.

Statele membre adoptă scheme de sprijin financiar pentru a spori gradul de adoptare a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice pentru clădirile nou construite sau pentru renovarea substanțială a sistemelor de încălzire și răcire individuale sau centralizate și pentru înlocuirea aparatelor de încălzire și răcire vechi și ineficiente cu alternative foarte eficiente.

Statele membre facilitează instituirea expertizei locale și a asistenței tehnice pentru a oferi consiliere cu privire la cele mai bune practici în ceea ce privește realizarea decarbonării sistemelor locale de termoficare și răcire centralizată, cum ar fi acces la proiectele disponibile la nivel local și sprijin financiar specific.

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică / mai 2022

Pentru a permite instalarea ulterioară, eficientă din punctul de vedere al costurilor, a tehnologiilor solare, toate clădirile noi ar trebui să fie „pregătite pentru energia solară”, respectiv să fie proiectate astfel încât să optimizeze potențialul de generare a energiei solare pe baza radiației solare de pe amplasament, ceea ce va permite instalarea avantajoasă a tehnologiilor solare fără intervenții structurale costisitoare.

În plus, statele membre ar trebui să asigure implementarea unor instalații solare adecvate pe clădirile noi, atât cele rezidențiale, cât și cele nerezidențiale, precum și pe clădirile nerezidențiale existente.

Valul de renovări / octombrie 2020

Gruparea proiectelor de renovare la nivel de district și de comunitate poate conduce la crearea unor districte cu consum de energie zero sau chiar pozitiv (de exemplu, sisteme avansate de încălzire și de răcire centralizată, cu un mare potențial de utilizare a energiei din surse regenerabile și de recuperare a căldurii reziduale). Acestea oferă modalități mai ieftine de decarbonare a sistemelor de încălzire și de răcire și pot pune la dispoziție o eficiență a instalațiilor la scară industrială prin utilizarea altor combustibili, printr-o flexibilitate sporită și prin stocarea energiei termice, precum și creând spațiu pentru natură.

Promovarea sistemelor avansate de încălzire și de răcire, inclusiv a tehnologiilor de încălzire și de răcire pe bază de surse regenerabile și reziduale, care funcționează cu temperaturi reduse și sunt foarte eficiente.

Utilizarea gazelor decarbonate, ceea ce poate crea sinergii la nivel local cu reciclarea deșeurilor municipale și agricole și cu sectoarele industriale. Facilitare a accesului la încălzirea și răcirea pe bază de surse regenerabile și reziduale.

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic / iulie 2020

• Pompele de căldură hibride și încălzirea urbană inteligentă

În clădiri, electrificarea va juca un rol central, în special prin introducerea de pompe de căldură pentru încălzirea și răcirea spațiului. În sectorul rezidențial, ponderea energiei electrice în cererea de energie termică ar trebui să crească la 40% până în 2030 și la 50-70% până în 2050; în sectorul serviciilor, se preconizează că aceste acțiuni vor fi de aproximativ 65% până în 2030 și de 80% până în 2050.

Pompele de căldură de mari dimensiuni joacă un rol important în încălzirea și răcirea centralizată.

În industrie, căldura reprezintă peste 60% din consumul de energie. Pompele de căldură industriale pot contribui la decarbonarea ofertei de căldură la temperatură scăzută din cadrul sectoarelor industriale și pot fi însoțite de recuperarea căldurii reziduale.

Ar trebui promovate sistemele de termoficare centralizate moderne la temperatură scăzută, deoarece acestea pot conecta cererea locală cu surse de energie regenerabile și cu surse de energie reziduale, precum și cu rețeaua electrică și de gaze mai extinsă, contribuind la optimizarea ofertei și a cererii pentru toți purtătorii de energie.

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la o strategie a UE pentru încălzire și răcire / septembrie 2016

Soluțiile bazate pe natură, cum sunt vegetația stradală bine concepută sau acoperișurile și zidurile verzi care asigură izolarea și umbra clădirilor, reduc cererea de energie prin limitarea nevoii de încălzire și răcire.

Principiul „eficiența energetică înainte de toate” ar trebui respectat, întrucât eficiența energetică oferă una dintre cele mai eficiente și mai rapide căi disponibile pentru obținerea unor beneficii financiare și este o parte esențială a strategiei pentru obținerea unei tranziții de succes spre un sector al încălzirii și răcirii sigur, rezilient și inteligent.

Un sistem energetic mai descentralizat și mai flexibil, cu surse de energie electrică și termică plasate mai aproape de punctul de consum, poate facilita generarea descentralizată a energiei și, prin urmare, oferă consumatorilor și comunităților posibilitatea de a se implica mai mult în piața de energie și de a-și controla propriul consum de energie, precum și de a deveni participanți activi în răspunsul părții de consum.

Un rol fundamental au tehnologiile aferente surselor regenerabile, inclusiv utilizarea biomasei durabile, a energiei aerotermale, geotermale și solare și a celulelor fotovoltaice în combinație cu bateriile electrice pentru încălzirea apei și pentru asigurarea încălzirii și răcii în clădiri, împreună cu instalațiile de stocare termică care pot fi utilizate pentru echilibrarea zilnică sau sezonieră. Statele membre ar trebui să ofere stimulente pentru promovarea și adoptarea unor astfel de tehnologii.

Utilizarea unor resurse de cartografiere în scopuri termice, a unor soluții arhitecturale adecvate, a celor mai bune practici de gestionare a instalațiilor și a unor principii de amenajare urbană, inclusiv a unor soluții de rețea urbană precum încălzirea și răcirea centrală la planificarea unor întregi zone rezidențiale și comerciale ar trebui să constituie baza pentru realizarea de construcții eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de dioxid de carbon în diversele zone climatice din Europa.

Trebuie sprijinită în continuare construcția de clădiri nZEB (nearly zero energy building).

Planificarea energetică a orașelor, cu scopul de a permite cartografierea potențialului local de încălzire și de răcire, renovarea optimizată și integrată a clădirilor și dezvoltarea infrastructurii de încălzire și răcire.

Instituirea unui sistem de finanțare atractiv pentru gospodăriile situate în afara zonelor cu sisteme de încălzire și răcire centralizate, pentru promovarea noilor tehnologii de încălzire a locuințelor care utilizează surse de energie regenerabile.

Abordarea de către autoritățile locale a problemelor specifice ale clădirilor rurale, care tind să fie mai vechi, mai puțin eficiente din punct de vedere energetic, mai puțin benefice pentru sănătate și care tind să asigure un confort termic inferior.

În zona cu climă temperată a Europei, sistemele reversibile de încălzire și răcire care utilizează pompe de căldură eficiente ar putea deveni foarte importante în anumite condiții, având în vedere flexibilitatea de care dispun.

Sistemele de încălzire hibride, care furnizează energie termică din două sau mai multe surse de energie, pot facilita creșterea rolului încălzirii pe bază de energie din surse regenerabile, în special în clădirile existente, unde acestea pot fi introduse fără a necesita lucrări importante de renovare.

Statele membre ar trebui să analizeze posibilitatea de a utiliza căldura din apele geotermale, din energia recuperată direct din procesele industriale și din alte surse de căldură de temperatură joasă, cum ar fi căldura din minele din adâncuri pentru încălzire (răcire), care ar putea, cu ajutorul unor pompe de căldură enorme, să furnizeze căldură pentru orașe întregi prin intermediul rețelelor centralizate de încălzire existente sau a unora noi, nu doar pentru clădiri individuale, dacă există sau se instalează o infrastructură de încălzire centralizată adecvată.

Instalațiile de stocare a energiei termice care utilizează rezistența electrică în afara orelor de vârf (de exemplu prin stocarea energiei sub formă de căldură) și care, prin urmare, îmbunătățesc calitatea aprovizionării cu energie electrică prin facilitarea integrării de surse regenerabile flexibile, ar putea juca un rol extrem de important pentru încălzire și ar ajuta la echilibrarea rețelei și la reducerea producției de energie, a importurilor și a prețurilor.

Statele membre ar trebui să utilizeze mijloace juridice și economice pentru a accelera eliminarea treptată a cuptoarelor învechite ce utilizează combustibili solizi, cu o eficiență energetică mai mică de 80%, și să le înlocuiască, dacă este posibil, cu sisteme de termoficare eficiente și durabile la nivel local (cum sunt sistemele de încălzire centralizată) sau la nivel micro (cum sunt sistemele geotermale și cele solare).

Introducerea unor sisteme de încălzire inteligente poate ajuta consumatorii să înțeleagă mai bine consumul de energie și să își reînnoiască sistemele de încălzire ineficiente, promovând economisirea de energie.

ALTE MĂSURI:

Stabilirea unui obiectiv clar pentru reciclarea deșeurilor organice în vederea stimulării investițiilor în colectarea și tratarea deșeurilor biologice. Biogazul reprezintă o sursă durabilă importantă pentru sistemele de încălzire și răcire.

Eliminarea treptată din zonele urbane a cuptoarelor învechite pentru încălzire, care generează emisii „de joasă înălțime” – eliberând în atmosferă gaze naturale pirolitice în urma combustiei incomplete, NOx, funingine, particule și cenușă zburătoare, dispersate prin convecție – în încălzirea aglomerărilor urbane și promovarea, prin stimulente, de alternative durabile, inclusiv din surse regenerabile.

Extinderea posibilităților oferite de digitalizare în sectorul încălzirii și răcirii.

Combinarea celor mai avansate tehnologii cu un management inteligent al energiei, de exemplu prin sisteme inteligente de control al căldurii, mai ales într-o lume conectată unde aparatul se poate adapta cu ușurință la condițiile meteorologice și la semnalele prețului la energie electrică și poate contribui la stabilizarea rețelei prin reorientarea cererii.

Adoptarea unor măsuri specifice pentru a stimula îmbunătățirile eficienței energetice și utilizarea la scară mai largă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile în gospodăriile cu venituri reduse și vulnerabile și marcate de sărăcia energetică.

RAPORT al Parlamentului European referitor la o strategie a UE pentru încălzire și răcire / iulie 2016

Cele mai mari oportunități de creștere a eficienței energetice în noile state membre care au aderat la UE după 2004 se regăsesc în renovarea termică a clădirilor. Aceasta este cea mai simplă modalitate de a se asigura că energia este utilizată în mod mai eficient și pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de CO₂. Așadar, trebuie să crească în mod substanțial finanțarea pentru renovarea termică a unor întregi loturi rezidențiale, în special a celor construite folosind metode de construcție cu panouri mari.

Radiația solară reprezintă o sursă importantă de căldură care nu a fost încă folosită în mod suficient. Aceasta poate fi valorificată cu ajutorul panourilor care încălzesc apa sau generează energie electrică.

Potrivit estimărilor, cantitatea de energie termică produsă în urma proceselor industriale și risipită în atmosferă sau în apă, în loc să fie utilizată într-un mod productiv, este suficientă pentru a acoperi în întregime nevoile de încălzire din clădirile rezidențiale și terțiare din Uniune.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării.

Citește și:

Noi prețuri plafonate la energie electrică. Ce se va schimba în facturile clienților