La sfârşitul celui mai călduros an din istoria observaţiilor meteorologice şi după patru ani de negocieri de multe ori sterile care au adus în opoziţie interesele ţărilor bogate faţă de cele ale ţărilor în curs de dezvoltare şi statele insulare aflate în prima linie a pericolului reprezentat de creşterea nivelului oceanului planetar faţă de tigrii economici ai planetei, Laurent Fabius le-a solicitat reprezentanţilor de la Paris ai celor 195 de state participante la Conferinţa privind schimbările climatice (COP21) să susţină acest acord, scrie Agerpres.
‘Responsabilitatea pe care o avem în faţa istoriei este uriaşă’, a declarat înaltul oficial francez în faţa adunării reprezentanţilor celor 195 de state, printre care s-a aflat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, dar şi secretarul de stat al SUA, John Kerry.
Negociatorii, cu tot cu eventualele obiecţii pe care ar putea să le ridice în ultima clipă, se reîntâlnesc în cursul după-amiezii pentru a aproba acest acord, un document care trebuie să devină fundamentul eforturilor globale pentru a stoparea încălzirii globale cu efectele ei dezastruoase.
Şeful diplomaţiei franceze a caracterizat acest proiect de acord drept ‘ambiţios şi echilibrat’, subliniind că va reprezenta ‘un moment istoric de cotitură’ pentru întreaga planetă.
În cadrul negocierilor, care s-au prelungit până la primele ore ale dimineţii de vineri, negociatorii au părut că au ajuns la compromisul de care era nevoie, iar Laurent Fabius a prezentat punctele esenţiale ale acordului: un obiectiv mai ambiţios de limitare a creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de 2 grade Celsius; un fond de 100 de miliarde de dolari pentru finanţarea statelor în curs de dezvoltare dincolo de anul 2020; şi un ciclu de cinci ani pentru verificarea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Negociatorul şef din partea Chinei, Gao Feng, a subliniat la rândul său faptul că ‘azi există speranţă’ pentru un acord final, în timp ce ministrul de externe din Insulele Marshall, Tony De Brum, a declarat pentru Reuters: ‘Cred că ne-am făcut treaba aici’.
Semnarea acestui acord ar avea valoare de simbol şi ar fi un semnal puternic pentru cetăţenii planetei dar şi pentru investitori – ar fi pentru prima oară în mai bine de două decenii când atât statele bogate cât şi cele în curs de dezvoltare se pun de acord cu privire la o viziune comună pentru limitarea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră şi pornesc pe un drum care să pună capăt celor două secole de dominaţie a imperativului economic al combustibililor fosili.
Chiar dacă unele organizaţii ecologiste ar putea considera acest acord prea permisiv, sau dacă, dimpotrivă, republicanii americani l-ar vedea prea constrângător, majoritatea celor aproximativ 40.000 de oficiali şi ecologişti care au participat la summit-ul organizat la marginea Parisului sunt de acord că este un moment de cotitură.
La şase ani după eşecul summitului de la Copenhaga, conferinţa de la Paris pare să fi reuşit să reconstruiască o mare parte din încrederea atunci pierdută, încredere de care este nevoie pentru a susţine un astfel de efort global concertat în lupta împotriva schimbărilor climatice.