Încălzirea globala, subiect de dispute la summiturile G20 și G29, din Brazilia și Azerbaidjan

Șefii de stat au sosit duminică la Rio de Janeiro pentru summitul G20 și vor petrece luni și marți abordând probleme de la sărăcie și foamete până la reforma instituțiilor globale. Discuțiile trebuie să se confrunte acum și cu modul de abordare a escaladării violenței în Ucraina, după un atac aerian rusesc de duminică, relatează Reuters.

În timp ce summitul COP29 de la Baku, Azerbaidjan, are sarcina de a conveni asupra unui obiectiv de mobilizare a sutelor de miliarde de dolari pentru climă, liderii Grupului celor 20 de economii majore, aflate la o jumătate de lume, la Rio, ține legate încuietorile poșetei.

Țările G20 reprezintă 85% din economia mondială și sunt cei mai mari contributori la băncile multilaterale de dezvoltare care ajută la orientarea finanțării climatice.

„Reflectorul este în mod firesc pe G20. Aceștia reprezintă 80% din emisiile globale”, a declarat secretarul general al ONU Antonio Guterres reporterilor la Rio de Janeiro. „Acum este timpul pentru conducerea prin exemplul celor mai mari economii și emitenți din lume”, a spus Guterres.

Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a scris sâmbătă o scrisoare liderilor G20, rugându-i să acționeze în domeniul finanțării climatice, inclusiv prin stimularea granturilor pentru țările în curs de dezvoltare și promovarea reformelor băncilor multilaterale de dezvoltare.
Cu toate acestea, aceleași lupte care au afectat COP29 de când a început săptămâna trecută au devenit esențiale pentru negocierile G20, potrivit diplomaților apropiați de discuțiile de la Rio.

Ar fi necesar un trilion de dolari

COP29 trebuie să stabilească un nou obiectiv pentru cât de multă finanțare ar trebui direcționată de la țările dezvoltate, băncile multilaterale și sectorul privat către țările în curs de dezvoltare. Economiștii au spus la summit că ar trebui să fie de cel puțin 1 trilion de dolari.

Țările bogate, în special în Europa, au spus că un obiectiv ambițios poate fi convenit doar dacă extind baza de contributori pentru a include unele dintre țările în curs de dezvoltare mai bogate, cum ar fi China și marii producători de petrol din Orientul Mijlociu. Sâmbătă, discuțiile cu privire la o declarație comună a G20 de la Rio s-au blocat pe aceeași problemă, națiunile europene făcând eforturi ca mai multe țări să contribuie și țări în curs de dezvoltare, cum ar fi Brazilia.

Dar duminică dimineața devreme, negociatorii au convenit asupra unui text care menționează contribuțiile voluntare ale țărilor în curs de dezvoltare la finanțarea schimbărilor climatice, fără a le numi obligații, potrivit doi diplomați.

Situația rămâne în umbră prin revenirea la putere a președintelui ales al SUA, Donald Trump, care se pregătește să scoată din nou Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Trump intenționează să retragă legislația de referință privind clima adoptată de președintele în exercițiu Joe Biden.

Succesul nu numai al COP29, ci și al următorului summit al ONU privind schimbările climatice, COP30, găzduit în Brazilia anul viitor, depinde de un acord ambițios privind finanțarea schimbărilor climatice.

Piesa centrală a strategiei COP30 a Braziliei este „Misiunea 1.5”, un impuls pentru a menține în viață obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. ONU estimează că obiectivele naționale actuale ar determina creșterea temperaturilor cu cel puțin 2,6 grade C.

Țările în curs de dezvoltare susțin că își pot ridica obiectivele de reducere a emisiilor doar dacă națiunile bogate, care sunt principalii vinovați pentru schimbările climatice, plătesc nota.