Încasările statului arată de parcă România ar fi în criză. Oamenii guvernului dau explicaţii

Este pentru prima dată în ultimii 4 ani când încasările din două surse importante din care se alimentează bugetul naţional, impozitul pe profit şi TVA, scad în luna ianuarie. Şi nu oricum, ci cu două cifre.

La TVA s-a înregistrat o scădere de 18,4% faţă de încasările din ianuarie 2016. Această evoluţie este explicată parţial prin efectul de bază. La 1 ianuarie 2016 TVA scădea de la 24% la 20%, fiind ultima lună în care statul a încasat TVA de 24%, pe consumul din decembrie 2015.

Dacă economia arăta ca la acea dată, scăderea afişată din cauza efectului de bază ar fi fost de aproximativ 17%. Însă, între timp, potrivit estimărilor oficiale, economia României a avut în 2016 o creştere reală de 5%, alimentată în principal de creşterea consumului, care a explodat în 2016 crescând cu nu mai puţin de 13,5%.

Aşa au arătat procentele de creştere la TVA în ianuarie până anul acesta:

2014 +17,8%

2015 +18,5%

2016 +17%

Neoficial, Finanţele pun această evoluţie negativă pe seama unei relaxări a consumului în prima lună a anului şi pe o micşorare a cheltuielilor statului în noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din 2015, au spus surse guvernamentale pentru ECONOMICA.NET, atrăgându-ne totodată atenţia că evoluţia consumului din 2016 n-a fost liniară.

În plus, sursele susţin că ianuarie 2016 a fost o lună atipică pentru TVA. O dată pentru că în decembrie s-a terminat fostul ciclu de alocări de fonduri europene, şi s-au executat foarte multe în ultima lună a lui 2015, şi, a doua dată, pentru că producătorii de ţigări au scos din antrepozite cantităţi imense de mărfuri pentru a beneficia de acciza mai mică din 2015, pe fondul unei tergiversări a actualizării valorii ei pentru 2016.

Profituri „sifonate”

Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu nu mai puţin de 35,4% în ianuarie.

Până anul acesta evoluţia încasărilor din impozitul pe profit în luna ianuarie a arătat aşa:

2014 +27,0%

2015 +23,8%

2016 +48,0%

Este posibil ca această scădere să fie, de fapt, o optimizare fiscală. Surse din piaţa de consultanţă fiscală au spus ECONOMICA.NET că banii lipsă din acest impozit trebuie căutaţi în creşterea încasărilor din impozitul pe venit, care, într-adevăr, au crescut cu 24,9%.

Explicaţia ar fi că firmele mari au ales să se optimizeze fiscal, alegând să dea din profitul potenţial bonusuri angajaţilor în luna ianuarie, ultima lună în care veniturile personale sau salariile au contribuţii sociale plafonate.

CASS şi CAS (contribuţia de sănătate şi cea de pensie) nu mai sunt plafonate la nivelul a cinci salarii medii brute, începând de la 1 februarie, contribuţiile plătindu-se la tot venitul realizat.

Neoficial, surse guvernamentale au declarat pentru ECONOMICA.NET că o mare parte din minusul de la impozitul pe profit a fost cauzat de unele rezerve tehnice pe care le-ar fi făcut băncile, în vederea unor eventuale pierderi pe care le-ar putea suferi pe urma Legii dării în plată. 

Contra-balans pe cheltuieli şi avem excedent

Veniturile statului, din toate sursele, au scăzut în ianuarie cu 5,7%. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu 3,5%. Totuşi, bugetul a rămas pe excedent. Cheltuielile au fost de 16,2 miliarde, iar veniturile de 19,2 miliarde de lei. Excedentul bugetar este consistent, de 0,37% din PIB  (PIB 2017=815,2 miliarde de lei). 

Cele mai mari reduceri de cheltuieli au fost cu proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-93,4%), din cauza efectului de bază al încheierii exerciţiului precedent, dobânzi (-33%) şi investiţii (-30,3%).