La finele anului trecut, organizatorii Forumului economic mondial (WEF) au anunţat că o reuniune cu participare fizică se va desfăşura în staţiunea montană Davos, în perioada 22-26 mai, după mai multe ediţii care au avut loc online din cauza pandemiei, scrie Agerpres.
Ultima reuniune cu participare fizică a Forumului economic mondial (WEF) a avut loc în staţiunea de ski elveţiană în luna ianuarie 2020. Atunci participanţii începeau să se îngrijoreze de misterioasa epidemie din China, dar erau interesaţi mai mult de schimbul de replici dintre preşedintele SUA, Donald Trump şi Greta Thunberg.
Între timp, virusul Covid-19 s-a răspândit în întreaga planetă, afectând economia mondială. Donald Trump a pierdut alegerile în faţa lui Joe Biden. Lanţurile logistice mondiale au fost date peste cap, inflaţia a explodat iar Rusia a invadat Ucraina.
Reapariţia pandemiei a împiedicat desfăşurarea obişnuită, în luna ianuarie, a ediţiei din 2022 Forumului de la Davos. Însă pentru fondatorul WEF, Klaus Schwab, este vorba de o reuniune „care vine la cel mai oportun şi mai important moment” de la crearea forumului, în urmă cu peste 50 de ani.
„Agresiunea Rusiei…va fi văzută în cărţile de istorie ca prăbuşirea ordinii apărute după cel de al doilea război mondial şi Războiul Rece”, a apreciat Klaus Schwab cu prilejul unui briefing de presă care a avut loc în cursul acestei săptămâni, asigurând că Davos va face tot posibilul pentru a susţine Ucraina şi reconstrucţia sa.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va fi, luni, primul şef de stat care va ţine un discurs la Forumul economic mondial de la Davos, discurs care va fi unul online, dar va fi urmat de numeroşi oficiali ucraineni care vor fi prezenţi fizic la Davos.
În schimb, la ediţia din acest an a forumului de la Davos nu vor mai fi prezenţi delegaţii ruşi. Excluderea Rusiei a fost „decizia corectă”, susţine preşedintele WEF, Borge Brende. „Sperăm totuşi că Rusia va urma un alt drum…în anii care vor veni, pentru a respecta carta ONU şi obligaţiile sale internaţionale”, a spus Borge Brende.
Chiar dacă războiul din Ucraina va domina reuniunea de la Davos, programul anunţat de organizatori anunţă de asemenea dezbateri cu privire la diferite subiecte, variind de la schimbările climatice la explozia preţurilor la energie şi temerile referitoare la o criză alimentară mondială, alături de inegalităţile dintre sexe, fotbal sau metavers.
Însă Davos este renumit în special pentru discuţiile care au loc alături de programul oficial. Printre cele mai renumite momente figurează primele reuniuni ministeriale între Coreea de Sud şi Coreea de Nord în 1989, sau discuţiile cu privire la apartheid între preşedintele Africii de Sud, Frederik De Klerk şi dizidentul de atunci, Nelson Mandela.
Aproximativ 2.500 de participanţi sunt anunţaţi pentru ediţia din acest an a Forumului de la Davos, printre care numeroşi directori de companii şi peste 50 de şefi de stat şi de guvern. Printre aceştia se numără în special noul cancelar german, Olaf Scholz, emirul Qatarului, seicul Tamim bin Hamad al-Thani, sau emisarul american pentru climă, John Kerry, dar niciun star global precum preşedintele Chinei sau cel al SUA.