Începe şcoala. Experimentul continuă cu clasa zero şi bacalaureatul profesional

Elevii revin luni la cursuri, după ce au stat cu o săptămână mai mult în vacanţa de vară, dar au pierdut o săptămână din vacanţa de Paşte de anul viitor.

Şcoala începe în 17 septembrie, cu o săptămână mai târziu decât era anunţat la sfârşitul anului şcolar trecut, decizia fiind luată pentru rezolvarea problemelor pe care le aveau şcolile, inclusiv cele legate de clasa pregătitoare, introdusă în premieră în ciclul primar.

Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare. Semestrul întâi începe în 17 septembrie şi se finalizează în 21 decembrie.

După şapte săptămâni de curs, elevii din clasele I-IV vor avea o scurtă vacanţă de o săptămână, din 5 până în 11 noiembrie. Vacanţa de iarnă va începe sâmbătă, 22 decembrie 2012 şi se va încheia duminică, 13 ianuarie 2013.

Semestrul al doilea va începe în 14 ianuarie 2013 şi va dura până în 21 iunie, fiind întrerupt de vacanţa de primăvară, în perioada 6-14 aprilie, cu o săptămână mai puţin decât în anul şcolar precedent. Cursurile vor fi reluate în 15 aprilie şi se vor desfăşura până la 21 iunie 2013, când se va încheia anul şcolar. Elevii vor fi în vacanţă de vară din 22 iunie până în 15 septembrie 2013, urmând ca în 16 septembrie să înceapă anul şcolar 2013-2014.

În săptămâna 1- 5 aprilie 2013 elevii nu vor avea cursuri, dar vor participa la activităţi extraşcolare, în cadrul programului numit „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Totodată, în perioada 2-7 aprilie 2013 vor avea loc etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare pe discipline de învăţământ şi ale concursurilor şcolare.

Elevii vor da tezele din semestrul I până la 30 noiembrie 2012, iar pe cele din semestrul al doilea până în 25 mai 2013.

Noul an şcolar aduce mai multe schimbări, dintre care cea mai importantă este clasa pregătitoare sau clasa zero.

Din acest an, grupa pregătitoare de la grădiniţă a fost desfiinţată. Copiii născuţi în 2005 au fost admişi în clasa întâi fără să facă clasă pregătitoare, iar cei născuţi în 2006 au intrat intra în clasa pregătitoare.

În clasa pregătitoare au fost înscrişi copiii care au împlinit vârsta de şase ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, au putut fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de şase ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

Ideea introducerii clasei zero în ciclul primar, după modelul multor ţări cu învăţământ performant, a fost pusă în practică fără să fi fost experimentată şi pregătită suficient, ceea ce riscă să bulverseze un sistem oricum fragil din pricina schimbărilor frecvente.

Trecerea grupei pregătitoare la ciclul primar şi, implicit, transformarea ei în clasa zero au fost prevăzute în Legea educaţiei din 2010. Teoretic, de la promulgarea actului normativ şi până la startul anului şcolar 2012-2013 era timp suficient pentru a pune la punct clasa pregătitoare. Practic, după o „reţetă” autohtonă probată şi în alte situaţii, s-a ajuns ca aproape totul să fie aranjat pe ultima sută de metri, cu multe semne de întrebare referitoare la ce va fi după data începerii noului an şcolar.

Din nefericire, clasa pregătitoare a început cu stângul încă de la înscrierea copiilor. Mulţi părinţii au fost nevoiţi, pentru a-şi putea înscrie copiii la şcoala dorită, să scoată din buzunar „atenţii” şi să apeleze la trucuri precum schimbarea domiciliului sau a etniei ori divorţul, totul transformându-se într-un veritabil scandal public.

Ministerul Educaţiei a centralizat datele înscrierilor pentru anul şcolar 2012-2013, anunţând 127.665 de copii în clasa pregătitoare şi 171.885 în clasa I, numere aproape egale cu cele al preşcolarilor recenzaţi. Aşadar, sunt copii pentru clasa pregătitoare, şi nu puţini, dar există şi spaţii în care să înveţe aceştia? Şcolile au avut astfel nevoie de spaţii suplimentare unde să îşi organizeze noile clase, unii directori fiind practic obligaţi să renunţe la cancelarii sau la unele laboratoare de fizică, biologie sau chimie.

Actuala conducere a Ministerului Educaţiei afirmă că introducerea clasei zero a fost insuficient pregătită, motiv pentru care nu se poate spune dacă va fi sau nu o reuşită. Ministrul Ecaterina Andronescu a catalogat introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar drept o idee năstruşnică, forţată şi nefinanţată, care în şcolile cu clase I-XII va aduce la un loc copii de şase ani şi tineri de 18, motiv pentru care, după primul semestru, va fi făcută o evaluare.

Pregătirea clasei pregătitoare a atras, inevitabil, o serie de probleme legate de licitaţiile pentru mobilier şi materiale didactice, de cadrele didactice necesar şi de instruirea acestora.

Oficialii ministerului şi cei ai inspectoratelor şcolare au spus că la clasa pregătitoare nu vor preda cadre didactice debutante şi necalificaţi. Pentru a acoperi însă nevoile crescute de personal, conducerile inspectoratelor au fost nevoite să angajeze suplinitori sau să readucă în şcoli cadre didactice pensionate în urmă cu până la trei ani, care să predea la clasele a II-a, a III-a sau a IV-a. Aceştia au dat asigurări că toate aceste probleme au fost rezolvate şi clasa pregătitoare va începe cu dreptul.

Din punct de vedere al programei, în clasa pregătitoare copilul va învăţa prin metode adecvate vârstei tot ceea ce îi este necesar pentru a face faţă cu succes clasei I. Copiii îşi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, vor învăţa să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţi prin jocuri didactice, activităţi în echipă, activităţi de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase.

În clasa pregătitoare, elevii nu vor da niciun fel de testări şi nu vor primi note şi calificative, însă cadrele didactice vor putea să utilizeze modalităţi de încurajare şi de recompensare specifice vârstei. Evaluarea copilului se va face la sfârşitul anului şcolar, sub forma unui raport scris întocmit de învăţător.

O altă noutate în anul şcolar care începe luni este şi introducerea costului standard per elev şi a principiului „finanţarea urmează elevul”.

Tot din 2012 începe evaluarea de la finalul clasei a II-a a competenţelor fundamentale de scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate vor fi comunicate părinţilor elevilor şi vor constitui documente din portofoliile educaţionale.

O altă evaluare va fi cea de la finalul clasei a IV-a, prin eşantionare, a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. De asemenea, la finalul clasei a VI-a, toate şcolile vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe.

Tot o noutate este şi organizarea concursul de titularizare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Noul an şcolar ar putea aduce ca opţiune bacalaureatul profesional, pentru elevii din clasa a XII-a care nu vor să urmeze o facultate, ci vor să intre pe piaţa muncii, acesta reprezentând o nouă formă de finalizare a studiilor liceale.

În ziua în care s-a înregistrat oficial un nou dezastru la bacalaureat, ministrul Ecaterina Andronescu a venit cu „soluţia” – bacalaureatul profesional, prin care se va da „o certificare a capacităţilor profesionale” absolvenţilor de liceu ce nu ţintesc studii universitare, măsură care ar urma să se aplice din anul şcolar 2012-2013.

Certificarea capacităţilor absolvenţilor de liceu s-a făcut la bacalaureat, când aproximativ jumătate dintre ei nu au reuşit să treacă examenul de maturitate. Soluţia propusă ad-hoc de către ministrul Educaţiei este ca, încă din acest an şcolar, elevii din clasa a XII-a să poată opta dacă dau examenul clasic de bacalaureat sau pe cel „profesional”, denumit astfel deşi se adresează tuturor, indiferent dacă au urmat cursuri ale unui liceu teoretic sau tehnologic.

Bacalaureatul profesional a trecut rapid de Comisia de învăţământ a Senatului, iar luni, în prima zi a noului an şcolar, ar trebui să primească verdictul în Plen, aceasta fiind a treia şedinţă în care se încearcă adoptarea măsurii.

Ministrul Ecaterina Andronescu este hotărâtă în aplicare acestei măsuri, spunând că Guvernul va recurge la ordonanţă de urgenţă pentru introducerea bacalaureatului profesional, dacă votul din Senat va fi amânat din nou.

Până acum s-a vorbit despre un bacalaureat diferenţiat, adică în funcţie de profilul liceului urmat, pentru care s-a făcut şi o sondare în rândul elevilor şi părinţilor, iar jumătate dintre cei chestionaţi au fost pro, jumătate contra. Rezultatul ar fi trebuit să ducă la organizarea unei ample dezbateri publice, astfel încât soluţiile adoptate să fie temeinic argumentate şi, mai ales, să ofere un plus calitativ sistemului de învăţământ.

Bacalaureatul profesional are comun cu bacalaureatul naţional probele de competenţă, apoi cei care optează pentru această variantă trebuie să susţină un proiect, o probă practică şi un examen scris la educaţia antreprenorială, care este comună tuturor liceenilor. Dacă cineva a optat într-o sesiune numai pentru bacalaureatul profesional şi dacă peste o sesiune se răzgândeşte şi vrea în învăţământul superior, dă diferenţa şi poate să îşi continue cariera profesională.

Examenul de bacalaureat din 2013 nu a suferit modificări, urmând să fie susţinut la aceleaşi probe ca până acum. Cursurile la clasele a XII-a şi a XIII-a se vor încheia în 31 mai 2013, prima sesiune a bacalaureatului va avea loc în perioada iunie – iulie, iar a doua, în august – septembrie.

Bacalaureat din 2013 va începe în 10 iunie cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), susţinută până în 12 iunie. În perioada 12-14 iunie va avea loc proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B), urmată în 17-21 iunie de proba de evaluare a competenţelor digitale (proba D) şi în 25-28 iunie de proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).

Probele scrise de la bacalaureat vor fi susţinute în 1 iulie la Limba şi literatura română (proba E a) şi în 2 iulie – la Limba şi literatura maternă (proba E b). Testarea va continua în 3 iulie cu proba obligatorie a profilului (proba E c) şi în 5 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării (proba E d).

Rezultatele vor fi afişate în 8 iulie, iar contestaţiile vor fi depuse în aceeaşi zi, urmând ca în perioada 9 -11 iulie să fie soluţionate. Rezultatele finale vor fi afişate în 12 iulie.

A doua sesiune a examenului de bacalaureat din 2013 va avea loc în perioada august-septembrie, înscrierile fiind programate din 15 până în 19 iulie. În 19-20 august va avea loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în 19-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, în 20-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională şi în 22-23 august – evaluarea competenţelor digitale.

Din 26 august vor începe probele scrise, prima testare fiind la Limba şi literatura română, urmată în 27 august de Limba şi literatura maternă, 28 august – proba obligatorie a profilului şi 30 august – proba la alegere a profilului şi specializării. Primele rezultate vor fi afişate în 2 septembrie, iar contestaţiile vor fi depuse în aceeaşi zi. În 3-4 septembrie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 5 septembrie vor fi afişate rezultatele finale.

Şi evaluarea naţională a elevilor din clasa a VIII-a se va desfăşura la aceleaşi discipline ca şi până acum, elevii vor susţine examenele sub supraveghere video, iar repartizarea computerizată în licee va avea loc în trei etape.

Cursurile la clasa a VIII-a se vor încheia în 14 iunie 2013, iar în perioada 17-19 iunie va avea loc înscrierea la evaluarea naţională. Candidaţii vor susţine probele scrise în 25 iunie la Limba şi literatura română, în 26 iunie la Limba şi literatura maternă şi în 27 iunie la Matematică. Rezultatele vor fi afişate în 29 iunie, până la ora 16.00, iar contestaţiile vor fi depuse între orele 16.00 şi 20.00. În perioada 30 iunie – 2 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 3 iulie vor fi afişate rezultatele finale.

Şi în noul an şcolar, ca şi în anii trecuţi, autorităţile anunţă schimbări care să îmbunătăţească sistemul de învăţământ. În ultimii ani s-a vorbit de eşecul sistemului de învăţământ, rezultatele foarte slabe la bacalaureat au fost o oglindă a nivelului de pregătire a elevilor, iar inconsecvenţa măsurilor aplicate a fost considerată una dintre cauzele eşecului.

Patriarhul Daniel arată, în mesajul transmis la începutul anului şcolar, că sistemul de învăţământ ar trebui să facă o analiză sinceră şi lucidă, întrucât lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea şi şcoala românească a atins cote alarmante, iar acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, „încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă”, iar dictonul „cine are carte, are parte”, nu mai este valabil, fiind înlocuit cu „cine are carte, pleacă departe”, în străinătate.

Şcoala românească pare că se află într-un experiment continuu, iar de mai bine de 20 de ani se schimbă fără ca modificările să aducă învăţământului calitatea necesară.

În continuare se vorbeşte de şcoli în reparaţii, unele cu grupuri sanitare în curte, copii înghesuiţi în clase, cadre didactice necalificate, programe supraîncărcate, dascăli care au salarii foarte mici.

Şcolile sunt pregătite de festivitatea de începere a noului an şcolar, deşi sunt multe probleme care rămân de rezolvat pe parcurs. Autorităţile vor trebui să găsească soluţii atât pentru noile generaţii de elevi care luni fac primii paşi în şcoală, cât şi pentru cei care în 2013 vor da examenul de maturitate.