”Cam 60% sunt șanse ca BNR să modifice dobânda de politică monetară la 6,25%. La o inflație de 4,62% o dobândă cheie de 6,50% poate părea ușor cam mare și atunci s-ar justifica o reducere de 25 de puncte de bază”, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.
Economistul arată că atât salariul minim, cât și cel mediu au crescut suficient în 2024 și au susținut creșterea consumului. Astfel, salariul minim net a crescut cu 10% în 2024, în timp ce salariul mediu net a crescut cu 14%. Excepție fac bugetarii, a căror salariu a crescut cu 17% până în prezent.
Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank, a declarat că ”Ne păstram previziunile pentru traiectoria dobânzii de politică monetară, însemnând nicio schimbare în acest an și reduceri foarte prudente în 2025, cumulând 1 punct procentual până la finalul anului”.
Tătaru arată că noul raport asupra inflației este probabil să vină cu estimari ușor mai ridicate pe întreg orizontul de prognoză. ”De asemenea, este probabil ca BNR să sublinieze din nou constrângerile care vin din zona deficitului bugetar, având în vedere că pentru anul acesta deja vorbim despre un déficit de aproape 8% din PIB iar ținta de 7% pentru 2025 presupune o reformă fiscală despre care încă nu știm când va fi adoptată și nici ce va presupune exact”, precizează Valentin Tătaru.
”În scenariul nostru de baza, ne așteptăm ca BNR să nu mai reducă ratele de dobândă pe parcusul acestui an, lăsând rata cheie la 6,50%. Argumentele care sprijină această abordare sunt creșterea viguroasă a creditării, care încă nu da semne de oprire, precum și politica fiscală laxă. Argumentele pentru o eventuală scădere a dobânzii ar ține în principal de creșterea economică vizibil sub așteptări din primul semestru, precum și creșterea dobânzilor real pozitive pe măsură ce inflația continuă să decelereze. Mai mult de atât, riscurile pentru inflație sunt acum în jos, pe fondul scăderii prețului petrolului. Din această combinație de factori credem că probabilitatea pentru încă o tăiere de dobândă anul acesta un este de neglijat totuși. Luând totul în considerare, ne menținem însă scenariul de bază și ne așteptăm ca BNR să trateze prudent acest ciclu de relaxarea a dobânzilor, lăsând o pondere din ce în ce mai mare riscurilor pe termen mediu în deciziile sale”, spune Valentin Tătaru.
În privința inflației, Tătaru este de părere că va continua să decelereze de la nivelurile actuale până în jurul valorii de 4,2% până la finalul anului. ”În prima parte a lui 2025 este posibil să avem câteva luni cu o inflație apropiată de 3,0%, după care vedem o revenire a acesteia peste 3,5%. Riscurile sunt, per ansamblu, orientate în jos, în principal datorită evoluției recente a prețului petrolului, care s-ar putea extinde și în anul următor pe fondul încetinirii creșterii globale”, a precizat Tătaru.