Incertitudinea privind viitorul Pilonului II a determinat fondurile de pensii private să-şi îngheţe planurile de investiţii din 2018

Strategiile de investiţii ale administratorilor de fonduri de pensii private oricum nu au o marjă mare de manevră. Apariţia discuţiilor privind viitorul pensiilor private din Pilonul II au determinat administratorii să adopte o tehnică a aşteptării, lăsând obiectivele de investiţii pe planul doi. Nici investiţiile pentru dezvoltarea businessului în România nu mai sunt luate în calcul, ci mai degrabă se caută soluţii de eficientizare a activităţii afacerilor pe plan local.

Cei circa 600 de milioane de lei (raportat la un total de peste şapte miliarde de lei anual cât spune Casa de Pensii că varsă în contul Pilonului II) care intră lunar din contribuţiile angajaţilor la pensile private, în jur de fiecare 25 ale lunii, sunt direcţionaţi către titluri de stat sau depozite bancare. Investiţiile în titluri de stat îşi pot găsi o explicaţie în creşterea uşoară a dobânzilor pe această piaţă. Totuşi, fondurile de pensii nu se pot expune 100% pe titluri de stat, cu atât mai mult cu cât în Polonia, reforma sistemului de pensii private a constat tocmai în „confiscarea” titlurilor de stat deţinute de fondurile de pensii.

Când executivul polonez a decis acest lucru, bursa de la Varşovia a scăzut cu 40%. Vorbim însă de o dimensiune mult mai mare a bursei de acolo faţă de cea de la noi. Ziarul Financiar arăta recent că „cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au o participaţie cumulată de 11,6% din capitalul social al Băncii Transilvania, cel mai tranzacţionat emitent de la bursa românească, investiţii de aproximativ 1,1 miliarde de lei, potrivit datelor din rapoartele pe 2017 ale fondurilor”. Ce se va întâmpla cu valoarea de piaţă a acţiunilor Băncii Transilvania în cazul dispariţiei Pilonului II de pensii? Vom avea clar o scădere a acţiunilor care va conduce la o scădere a tuturor acţiunilor de pe BVB.

Tocmai de aceea, investiţiile în acţiuni, fonduri de investiţii sau alte instrumente de investiţii pe termen lung sunt ocolite de fondurile de pensii. În rest, administratorii se ocupă cu ajustarea/rebalansarea portofoliile existente, în aşa fel încât prospectele schemelor de pensii aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să fie respectate. Apetitul fondurilor de pensii pentru noi IPO-uri este scăzut, conform aceloraşi surse din piaţă.

Deciziile de punere în stand-by a planurilor de investiţii pe ambele planuri (atât banii contributorilor la sistem, cât şi a businessului ca atare) se vor vedea la sfârşitul anului într-o scădere a randamentelor unităţii activuluui net al pensiei, scădere dublată oricum de dobânzile mici de pe piaţa financiară internă şi internaţională. De altfel, guvernul actual se zbate în căutarea unei portiţe legislative care să le permită să readucă Pilonul II de pensii în cadrul Pilonului I. Nu este vorba de o retragere a fondurilor deja strânse în Pilonul II. De acelea, conform Constituţiei şi legilor juridice în vigoare nu se poate atinge nimeni. Tot ceea ce poate face pentru a diminua deficitul bugetar este să micşoreze valoarea contribuţiilor sau să determine populaţia care intră de acum încolo în sistem sau chiar şi pe cei care au contribuit deja la Pilonul II să renunţe la acesta şi să opteze pentru Pilonul I, cel de stat. Chiar dacă actualii cotizanţi ar renunţa la Pilon II, banii strânşi până acum vor rămâne în aceleaşi conturi şi li se vor rambursa la vârsta pensionării.

Cu toate acestea, trebuie să precizăm că, în condiţiile actualei legi a pensiilor private obligatorii, pentru cei care se vor pensiona după 2045 este un fapt asumat acela că din Pilonul I vor avea o pensie de circa 30% din venitul salarial. Pilonul II ar trebui să le mai asigure încă aproximativ 15% din venitul anterior pensionării, aşadar acest sistem obligatoriu nu va putea înlocui pe deplin celelalte surse. În plus, pentru cei cu venituri mari, 15% din venitul salarial ar putea însemna ceva, dar pentru cei care lucrează pe salariul minim, 15% este departe de a acoperi necesarul unui supliment la pensie.

Contribuţia lunară vărsată de Casa de Pensii la fondurile private de pensii a scăzut de la 636,2 milioane de lei în aprilie 2017 la 585,77 milioane de lei în aprilie 2018, conform statisticilor ASF. De asemenea valoarea contribuţiei medii lunare a scăzut de la 157,81 lei în aprilie 2017 la 145,89 lei în aprilie 2018. Valoarea activului total însă a crescut de la 39,75 miliarde de lei la sfârşitul luinii decembrie 2017 la 43,04 miliarde lei. Rata de rentabilitate medie anualizată a fost în jur de 5% la sfârşitul lunii aprilie.