Iată ce scrie în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului din activitatea de privatizare a Ministerului Energiei, pusă în dezbatere publică
“Venituri totale în sumă de 1.150.518 mii lei, din care:
- 1.150.468 mii lei venituri din privatizare estimate a fi realizate în contextul legislativ adecvat, după cum urmează:
– 1.016.000 mii lei generate de implementarea prevederilor strategiei de privatizare la Societatea Rompetrol Rafinare S.A., aprobate prin H.G. 626/2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participaţia deţinută de statul român la Societatea „Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanţa”
Așadar, Ministerul Energiei estimează că, în sfârșit, în aces an, va vinde un pachet minoritar de acțiuni la compania care administrează rafinăria Petromidia, cea mai mare din țară, controlată de compania petrolieră kazahă KazMunayGas, prin Grupul Rompetrol. Asta nu este o garanție că se va și întâmpla pentru că sumele au mai fost bugetate și anii precedenți, dar tranzacția nu s-a făcut.
Dacă în acest an se va și finaliza tranzacţia, acesta va fi sfârşitul unui dosar pus pe masă acum aproape două decenii.
Grupul Rompetrol si Guvernul României au încheiat in februarie 2013 un memorandum de intelegere privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare, în acţiuni în favoarea statului român, ceea ce urma să pună punct tuturor proceselor mai vechi legate de datoria istorică de 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia către statul român. Memorandumul a făcut obiectul unei HG peste doi ani.
Potrivit memorandumului, Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26,7% din rafinăria Petromidia. Statul român deţine acum 44,7% din capitalul Rompetrol Rafinare (rafinăria Petromidia), iar grupul kazah 54,6%, în urma conversiei parţiale a obligaţiunilor în care a fost transformată datoria istorică. De fapt statul ar trebui să facă o licitație internațională pentru vânzarea pachetului, dar din care să obțină cel puțin 200 de milioane de dolari, dar este clar că nimeni în afara companiei kazahe n-ar fi at atât.
Kazahii care controlează Rompetrol au spus, de-a lungul anilor, că sunt dispuși să plătească suma de bani și să închidă afacerea. Nu știm dacă acum, în acualul context geopolitic și economic, o vor mai face. Mai ales că suma bugetată de Guvern este și ceva mai mare – ar fi undeva la 216 milioane de dolari la cursul mediu al anului trecut
Înţelegerea din 2013 prevedea şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMG International – 80%, statul roman-20%), cu o valoare estimată de pana la aproximativ 1 miliard USD. Kazahii au alocat 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului român. Restul, de până la un miliard de dolari, urmau fi atraşi de la investitori din piaţă, iar banii urmau să finanțeze proiecte energetice în România. Potrivit ultimelor date, Fondul ar fi investit deja undeva la circa 300 de milioane de dolari, sumă în care intră și finanțarea noi centrale electrice de la Midia, în construcție, care ar urma să fie operațională în vara acestui an.
Și mai este un aspect – deși acel memorandum a fost convenit acum zece ani, Rompetrol Rafinare nu are nici acum ridicat sechestrul impus de ANAF încă din anul 2010 pe unele terenuri și instalații și pe participațiile sale la alte companii din grup. Sechestrul fusese impus în contextul proceselor din trecut îmtre Finanțe și companie, care au fost însă tranșate prin apariția HG din 2015. Ba chiar în 2016 a mai fost pus un sechestru, de data aceasta de DIICOT, inclusiv pe active care mai fuseseră sechestrate anterior de ANAF.