Incompetenţa costă: CNADNR a ajuns datoare vândută şi executată de constructorul italian al autostrăzii Bucureşti-Ploieşti

Proiectul tronsonului de autostradă Bucuresti-Moara Vlăsiei, început în 2007 şi nefinalizat încă pe primii 3 din cei 19 kilometri, a dus la dispute în instanţă între Compania de Drumuri şi constructorul italian, al cărui contract a fost reziliat în februarie anul trecut.

Dupa câştigarea mai multor procese, italienii au început să execute silit Compania de Drumuri.

Judecatoria Sectorului 1 a admis pe 14 iulie o cerere a Impresa Pizzarotti privind executarea silită a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

„Admite cererea de încuviinţare a executării silite. Încuviinţează executarea silită ce urmează a se efectua potrivit art.622 alin.3, împotriva debitorului COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, în oricare din modalităţile prevăzute de lege, pentru recuperarea penalităţilor de întârziere, plus cheltuieli de executare, în temeiul titlului executoriu. Fără cale de atac”, se arată în decizia pronunţată pe 14 iulie.

Aceeaşi instanţa a emis o sentinţă similiară şi pe 16 iunie. „Admite cererea. Încuviinţează executarea silită pentru creditor impotriva debitorului, prin urmarirea silita asupra bunurilor debitorului, pentru suma de 7642745,21 lei + 23260488,43 lei, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se adaugă dobânda legală si cheltuielile de executare potrivit celor înscrise în titlul executoriu. Fără cale de atac”, se arata în sentinţa de luna trecută.

Conturi blocate

Surse din CNDNAR au declarat pentru ECONOMICA.NET că din cauza executarii silite demarate de italieni, conturile companiei au fost blocate luna trecută, inclusiv cel de salarii, care a fost însă deblocat pentru efectuarea plăţilor către angajaţi în data de 25 iunie. Sursele nu au putut preciza dacă, prin popririle instituite, italienii au recuperat toată suma admisă de instanţă.

Aceleaşi surse consideră că pretenţiile italienilor sunt exagerate şi că valoarea sumelor datorate ar fi fost mai mică dacă CNADNR ar fi făcut recurs la timp în unele dosare şi ar fi fost apărată corespunzător.

Pe 14 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca tardiv recursul formulat de CNADNR la o sentinţă din 7 mai 2015. Tot atunci, instanţa de apel a admis recursul formulat de Impresa Pizzarotti, obligând CNADNR la plata unei sume totale de circa 54 de milioane de lei (12 milioane de euro), mai mare decat cea decisă de Tribunalul Bucuresti în mai 2015, de circa 38 de milioane de lei (8,6 milioane de euro).

Despăgubiri mai mari în recurs

„Respinge ca tardiv recursul principal formulat de recurenta-pârâtă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (C.N.A.D.N.R. – S.A.) împotriva sentinţei civile nr. 2385/07.05.2015. (…) Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. împotriva sentinţei civile nr. 2385/07.05.2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 09.06.2015. Modifică în parte sentinţa civilă nr. 2385/07.05.2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 09.06.2015, în sensul că: Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 13.986.104,14 lei (fără TVA), reprezentând despăgubiri ca urmare a predării cu întârziere a amplasamentului, şi a sumei de lei 40.297.851,56 lei (fără TVA), cu titlu de contravaloare lucrări executate în baza ordinelor de modificare şi a cazurilor de compensare, conform contractului nr. 93/11990/18.06.2007”, se arată în sentinţa irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în data de 14 aprilie 2016.

Sentinţa din mai 2015 a Tribunalului Bucureşti obliga CNADNR la „plata sumelor de 20.872.947,45 lei reprezentând despăgubiri urmare a predării cu întârziere a amplasamentului, 17.037.363,13 lei fără TVA indexate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective reprezentând contravaloare lucrări executate în baza ordinelor de modificare, Cazuri de compensare/exonerare pe parcursul derulării contractului nr 93/11990/18.06.2007, precum şi la plata dobânzii legale aferente de la data pronunţării hotărârii până la data achitării efective a debitului principal”.

Penalităţi de 1 milion de lei, la factură de 5,5 milioane de lei

Italienii au obţinut o sentinţă favorabilă şi într-un dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti în octombrie anul trecut, prin care solicitau Companiei de Drumuri să le achite o factură de aproape 5,5 milioane de lei. Pe 11 februarie anul acesta, Tribunalul Bucureşti a admis cererea italienilor. Mai mult, a obligat Compania de Drumuri la plata unor penalităţi de întârziere de peste 940.000 de lei.

„Admite acţiunea, astfel cum a fost precizată. Ordonă debitoarei-pârâte să plătească în termen de 30 de zile de la comunicare creditoarei-reclamante suma de 5.479.940,43 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. IPC/2014.081/22.12.2014 şi suma de 942.549,75 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate de la data scadenţei – 03.03.2015 până la data de 11.02.2016 şi care vor fi calculate în continuare până la data plăţii efective. Cu drept de cerere în anulare”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti din 11 februarie 2016.

Pretenţii de încă 88 de milioane de euro, la contract de 117 milioane de euro

Firma Impresa Pizzarotti a câştigat în 2007 contractul pentru construirea primilor 19 km din autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti, din Capitală şi până la Moara Vlăsiei. Nouă ani mai tarziu nu doar că proiectul nu e încă finalizat, dar contractul pentru primii trei km. a fost reziliat şi atribuit asocierii Aktor-Euroconstruct Trading ’98.

Constructorul italian, care a trimis in judecată statul roman, cerea 88 de milioane de euro despăgubiri pentru costuri suplimentare generate de schimbarea proiectului şi tergiversarea lucrărilor.

Toate acestea la un contract care valora iniţial 117 milioane de euro, dar a fost modificat de mai multe ori, iar valoarea a fost majorată prin acte adiţionale cu peste 30%.

Impresa Pizzarotti a mai câştigat în 2014 un contract de 541,73 milioane de lei pentru proiectarea şi construirea celor 17 kilometri din lotul 1 al Autostrăzii Sebeş-Turda (A10).

Italienii de la Impresa Pizzarotti nu ar fi însă singurii constructori care au dat în judecată Compania de Drumuri. Potrivit unor informaţii prezentate în primăvară de un grup de angajaţi din cadrul companiei, pretenţiile celor care au dat în judecată CNADNR se ridică la peste 500 de milioane de euro. Reprezentanţii Companiei de Drumuri au negat ulterior aceste informaţii.