Deşi riscuri precum inflaţia, problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă şi cu forţa de muncă afectează în continuare companiile, Europa Centrală se află într-o situaţie suficient de bună încât să facă faţă acestor provocări, datorită ritmului său de creştere economică şi rezilienţei sale istorice în perioade turbulenţe, subliniază studiul Deloitte citat de scrie Agerpres.
Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creşteri ale PIB-ului din ţările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală şi după COVID-19, rezilienţă care poate fi parţial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în ţările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, faţă de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.
Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o uşoară creştere până la 67, evoluţie ce reflectă o îmbunătăţire a optimismului.
„Atenuarea atâtor şocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piaţă, iar investitorii nu fac excepţie. Însă studiul nostru arată că reacţia lor iniţială, caracterizată prin suspendarea temporară a investiţiilor şi printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt şi mai experimentaţi, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie şi prin efectele războiului, iar echipele lor de management ştiu cum să treacă peste perioade de schimbări majore şi peste obstacole. La rândul lor, companiile au învăţat să reziste şi chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziţie ideală pentru a le sprijini”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.
Peste 80% dintre respondenţi cred că 2023 va fi un an bun pentru investiţii, iar încrederea în eficienţa financiară a investiţiilor a crescut, conform unei treimi dintre participanţii la studiu, de la doar 8% în vara anului 2022. Un aspect pozitiv este şi reducerea la aproape jumătate a celor care se aşteaptă la un declin al câştigurilor de pe urma investiţiilor, de la 27% în vară, la doar 14% acum.
În ciuda contextului nefavorabil, majoritatea proceselor de vânzare (57%) îşi continuă cursul, dar 40% dintre participanţii la studiu au amânat tranzacţiile de vânzare pe care le aveau în plan, deoarece evaluările au fost afectate, şi vor aştepta un moment mai potrivit pentru a le relua.
Aşteptările vânzătorilor privind preţurile sunt în scădere, afirmă aproape jumătate dintre respondenţi (45%), care consideră că preţurile au scăzut în a doua jumătate a anului 2022, iar aproape două treimi (64%) se aşteaptă ca acestea să continue să scadă în prima jumătate a lui 2023. Studiul indică faptul că este posibil să intrăm într-o fază în care piaţa este dominată de cumpărători, deoarece aşteptările firmelor de private equity privind tranzacţiile de cumpărare şi cele de vânzare înclină în favoarea celor de cumpărare (60%), pe fondul scăderii preţurilor, care încurajează firmele de profil să investească în active pe care le urmăresc de mai mult timp şi care acum au preţuri mai bune. Pe de altă parte, doar 5% dintre firmele de PE intenţionează să se concentreze pe ieşirea din anumite companii în care au investit, al doilea cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu (după 3%, în aprilie 2012).
Companiile lideri de piaţă vor continua să fie cele mai atractive în contextul actual dominat de incertitudine, sunt de părere peste jumătate dintre respondenţi (53%), deoarece cumpărătorii caută de obicei stabilitate în perioade caracterizare de un climat nefavorabil, iar companiile mature au fluxuri de numerar solide, explică studiul. După cinci ani în care start-up-urile au fost considerate atractive pentru investitorii de PE, ajungând la un nivel maxim de 15% în iarna anului 2021, acestea şi-au pierdut popularitatea în 2022, după evaluările unor companii de tehnologie, inclusiv ale unor unicorni, însă acum par să îşi recapete o parte din terenul pierdut, ajungând la 10%.
Deşi inflaţia şi criza energetică pot exercita presiuni asupra unor decizii legate de ESG (environmental, social, governance), studiul indică faptul că tot mai multe firme de private equity din Europa Centrală implementează măsuri legate de ESG. Astfel, peste o cincime dintre acestea au luat măsuri concrete pentru a-şi atinge angajamentele de reducere a amprentei de carbon, iar alte două cincimi încep să dezvolte astfel de obiective. În plus, majoritatea participanţilor la studiu văd acum ESG ca pe un element care aduce beneficii companiilor din portofoliile lor, o schimbare majoră faţă de vara anului 2022. De asemenea, 47% dintre respondenţi au implementat o politică de investiţii care include în mod specific factori ESG, iar 19% au planuri concrete legate de ESG pentru perioada post-achiziţie.
Europa Centrală va rămâne, cel mai probabil, un piaţă de dimensiune medie, în ciuda faptului că e posibil ca valoarea tranzacţiilor să scadă, potrivit răspunsurilor a 38% dintre participanţii la studiu (a doua cea mai mare pondere din ultimul deceniu a respondenţilor care se aşteaptă la o scădere, după iunie 2020, când a fost de 43%).
Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey analizează evoluţia pieţei de private equity începând din 2003, de două ori pe an.