India îşi cultivă reputaţia de putere spaţială „low-cost”, după ce a lansat în 2014 o misiune spre Marte fără echipaj uman cu un cost de 74 de milioane de dolari. Acea sumă a fost mai mică decât bugetul filmului hollywoodian „Gravity” şi reprezintă doar o mică parte din bugetul de 671 de milioane de dolari utilizat de NASA pentru misiunea MAVEN, o sondă americană ce studiază atmosfera planetei Marte.
Viitoarea misiune indiană cu echipaj uman la bord, anunţată în această lună de prim-ministrul Narendra Modi, ce va fi coordonată de Indian Space Research Organisation (ISRO), vizează trimirea în spaţiu a trei astronauţi într-o misiune ce va avea o durată cuprinsă între cinci şi şapte zile, cu ajutorul unui vehicul spaţial ce va ajunge pe orbita joasă a Terrei la o altitudine de 300-400 de kilometri, au precizat într-un comunicat reprezentanţii Departamentului pentru Spaţiu din India.
„ISRO a dezvoltat câteva tehnologii de importanţă critică, precum capacitatea de reintrare în atmosferă a vehiculului spaţial, sistemul de evacuare a echipajului, configuraţia modulului în care se află echipajului, sistemul de protecţie termică, sistemul de decelerare şi plutire, sistemul de întreţinere a vieţii în habitaclu, care sunt necesare în cadrul acestui program”, se afirmă în acel comunicat oficial.
Câteva agenţii private vor participa şi ele la această misiune, iar ISRO ar putea avea în vedere şi colaborări cu agenţii spaţiale din „ţări prietene ce deţin programe spaţiale avansate”, precizează acelaşi document.
China, vecinul şi vechiul rival al Indiei în cursa spaţială, a trimis primii ei astronauţi în spaţiu în anul 2003, devenind a treia ţară din lume care deţine această capacitate tehnologică, după Rusia şi Statele Unite.
Programul chinez Shenzhou este coordonat de armată şi agenţii guvernamentale, iar bugetul său nu este făcut public. În 2003, oficialii chinezi au spus că acea misiune istorică a costat 18 miliarde de yuani (2,62 miliarde de dolari americani).
Programul spaţial al Indiei dispune de un buget total de aproximativ 4 miliarde de dolari, iar guvernul condus de Narendra Modi speră că recentele lansări de sateliţi – multe dintre ele fiind realizate în beneficiul unor guverne străine – vor putea să ajute India să deţină o cotă mai mare din piaţa mondială a industriei spaţiale, estimată la peste 300 de miliarde de dolari americani.
La începutul acestei luni, NASA a dat publicităţii o analiză a datelor colectate de o sondă lunară indiană. Prin acel raport, oamenii de ştiinţă au confirmat pentru prima dată în istorie, cu ajutorul unor observaţii directe, prezenţa apei la suprafaţa Lunii – sub forma mai multor sute de fragmente de gheaţă aflate în zonele întunecate şi reci din regiunile polare ale satelitului natural al Terrei.