Indicele PMI se contractă după o scurtă perioadă de redresare în al doilea trimestru. Perspectivele producției pentru următoarele 12 luni au scăzut în iulie la cel mai jos nivel

Indicele PMI a scăzut de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, semnalând o deteriorare considerabilă a situației industriei. Toate cele cinci componente ale PMI au avut influențe direcționale negative, sugerând că scăderea activității s-a înregistrat pe scară largă. Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

”Componenta de producție a înregistrat a doua contracție lunară consecutivă în iulie. De la începutul culegerii datelor în iulie 2023, componenta de producție a înregistrat doar două citiri peste pragul de 50,0, în lunile aprilie și mai 2024. Mai mult, comenzile noi au scăzut abrupt sub pragul de 50,0, cererea internă neputând compensa comenzile slabe pentru export”, arată Ciprian Dascălu, economist șef BCR.

Economistul șef arată totuși că vede o revenire a industriei prelucrătoare, care este dependentă în mare măsura de export, în strictă corelație cu redresarea cererii externe. Datele semnal pentru indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, au atins o valoare mai mică în iulie față de iunie, sub așteptările medianei sondajului Bloomberg care se aștepta la o îmbunătățire.

”Prin urmare, este puțin probabil să se vadă în curând o creștere consistentă a industriei prelucrătoare românești. Contribuind la starea de spirit sumbră, componenta de perspective ale producției în următoarele 12 luni a scăzut în iulie la cel mai jos nivel înregistrat în  storicul seriei de date, unele companii raportând că se așteaptă să se confrunte cu condiții economice dificile în anul următor, deși componenta de așteptări a rămas cu mult peste pragul de 50,0. Per total, este probabil să dureze mai mult decât era anticipat până când vom vedea o redresare semnificativă și durabilă a industriei prelucrătoare”, a declarat Ciprian Dascălu.

Industria prelucrătoare din România s-a confruntat cu unele provocări la începutul celui de-al doilea semestru. O nouă scădere a comenzilor noi a dus la diminuarea producției într-un ritm accelerat. Între timp, firmele au adoptat o abordare mai conservatoare în ceea ce privește achizițiile de factori de producție, stocurile și ocuparea forței de muncă, arată raportul PMI..

În ciuda semnelor de încetinire a lanțurilor de aprovizionare, presiunile asupra costurilor s-au accelerat, iar termenele de livrare s-au prelungit. Creșterea numărului de comenzi noi, observată în fiecare lună a celui de-al doilea trimestru, nu a continuat în iulie, când comenzile noi au scăzut considerabil. Respondenții au remarcat cererea slabă, datorată constrângerilor bugetare ale clienților. Între timp, volumul de comenzi noi din străinătate a urmat tendința de declin observată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023.

Producătorii au corelat parțial scăderea vânzărilor la export cu problemele legate de transport. Din răspunsurile membrilor panelului reiese clar că cererea modestă a jucat un rol crucial în procesul decizional al firmelor, acestea reducând producția, achizițiile, stocurile și ocuparea forței de muncă.

Cea mai rapidă rată de contracție a volumului producției din ultimele cinci luni

Volumul producției a scăzut pentru a doua lună consecutiv în iulie, rata de contracție fiind cea mai rapidă din ultimele cinci luni și solidă, în ansamblu. Pe lângă scăderea cererii clienților, unele firme au menționat presiunile asupra costurilor drept impediment pentru producție.

Producătorii români s-au bazat în mare măsură pe stocurile actuale e factori de producție pentru a face față nevoilor de producție în luna iulie, deoarece atât nivelurile stocurilor, cât și achiziționarea de factori de producție s-au diminuat semnificativ. Ritmul reducerii în fiecare caz a fost cel mai rapid și, respectiv, al doilea cel mai rapid de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, termenele de livrare ale factorilor de producție s-au prelungit din nou, respondenții indicând drept motiv problemele de personal ale furnizorilor.

Un alt domeniu în care producătorii din România au încercat să facă reduceri a fost personalul. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajați în fabrici și cea mai rapidă din ultimele șase luni. Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând tendința de capacitate de lucru neutilizată. Mai mult, rata de finalizare a lucrărilor a fost solidă și cea mai pronunțată din martie.

Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile și combustibilul. Rata majorării prețurilor de producție a fost substanțială și printre cele mai abrupte observate de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, firmele au ales doar o majorare marginală a prețurilor.

Peste jumătate (51%) dintre producătorii români și-au exprimat încrederea în creșterea producției în anul viitor (față de 18% care se așteaptă la o scădere). Respondenții și-au motivat optimismul prin speranța de a atrage noi clienți și prin planurile de investiții.

În ansamblu, însă, sentimentul pozitiv a scăzut considerabil în iulie, ajungând la cel mai slab nivel înregistrat vreodată, întrucât unii respondenți s-au declarat îngrijorați de condițiile economice viitoare.