În raport se menţionează că, dacă pe parcursul anului 2021, volatilitatea indicilor Bursei de Valori Bucureşti a fost mult mai redusă comparativ cu cea din anul 2020 (luna martie ce corespunde cu primul val de pandemie de COVID-19), în contextul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, în martie 2022 s-a înregistrat un nou episod semnificativ de volatilitate. Acesta a avut însă o magnitudine mai redusă faţă de cel din martie 2020, revenind ulterior, la începutul lunii aprilie 2022, la pragul anterior declanşării conflictului. În luna septembrie 2022 a avut loc un nou episod de volatilitate, însă sub nivelul celui din martie 2022, scrie Agerpres.
Valoarea totală tranzacţionată pe piaţa reglementată şi SMT a atins nivelul de circa 18 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2022, în creştere cu 29% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021. Numărul de tranzacţii derulate la BVB s-a majorat cu 23% în primele nouă luni din anul 2022, comparativ cu perioada similară din anul precedent. Aproximativ 96% din valoarea totală a tranzacţiilor a avut loc pe piaţa reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT.
În primele 9 luni ale anului 2022, valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat a fost de 2,73 miliarde lei, în creştere cu 62% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. Acţiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 58% din totalul valorii tranzacţionate la BVB până la 30 septembrie 2022.
La finalul trimestrului III al anului 2022, capitalizarea bursieră de pe piaţa reglementată a atins nivelul de 171,32 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 21% comparativ cu 30 septembrie 2021. Faţă de finalul anului 2021, capitalizarea bursieră BVB (doar acţiuni) a înregistrat o scădere considerabilă, de 25%, pe fondul contextului geopolitic şi macroeconomic deteriorat.
La finele lunii septembrie 2022, 27 de intermediari îşi desfăşurau activitatea pe piaţa reglementată administrată de BVB, dintre care 17 Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), 3 instituţii de credit locale şi 7 entităţi autorizate în alte state membre UE. În cadrul SMT activau 20 de intermediari la finalul lunii septembrie 2022, din care 16 Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), 3 instituţii de credit locale şi o firmă de investiţii autorizată într-un alt stat membru UE.
Potrivit ASF, la finalul lunii septembrie 2022, cei mai activi intermediari pe BVB (piaţa reglementată şi SMT) au fost SSIFurile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 20,5 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF şi instituţiile de credit) au realizat aproximativ 93% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii autorizaţi în alte state membre UE care au efectuat tranzacţii pe pieţele la vedere, cele mai active au fost firmele de investiţii, acestea cumulând o cotă de piaţă de 4,59%.
La finalul lunii septembrie 2022, în România îşi desfăşurau activitatea 17 societăţi de administrare a investiţiilor (SAI), 88 organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), 28 fonduri de investiţii alternative (FIA), 5 societăţi de investiţii financiare (SIF), Fondul Proprietatea şi 4 depozitari. Cele 88 de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) sunt structurate pe opt categorii investiţionale, după cum urmează: titluri de capital (20), titluri de credit (23), multi-active defensive (3), multiactive flexible (17), multi-active echilibrate (7), absolute return (3), alte fonduri (11) şi multi-active agresive (4).
La finalul trimestrului III 2022, valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România a fost de 43,36 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 13% faţă de finalul anului 2021.
O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că Fondul Proprietatea a avut cea mai mare creştere a activelor totale (13%), iar OPCVM-urile au înregistrat cea mai semnificativă diminuare a activului total (31%) la finalul trimestrului III 2022 faţă de finele anului 2021.
Grupurile bancare rămân categoria dominantă a societăţilor de administrare a investiţiilor (SAI), controlând cea mai mare parte din totalul cumulat al activelor administrate. Astfel, primele cinci SAI-uri după volumul activelor sunt toate societăţi afiliate sistemului bancar, iar activele administrate de acestea, la data de 30 septembrie 2022, însumau aproximativ 15,7 miliarde lei, respectiv circa 91% din activul total aferent industriei fondurilor de investiţii (excluzând SIF-urile şi FP).
Gradul de concentrare pe piaţa serviciilor de depozitare a activelor fondurilor de investiţii este ridicat, iar în cazul administratorilor fondurilor de investiţii alternative, gradul de concentrare este mediu. Pentru piaţa organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, analizată din perspectiva activelor administrate de SAI-uri, indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea de 0,224, ceea ce arată un grad ridicat de concentrare. Acest lucru este confirmat şi de indicatorii CR (concentration ratio).
Din perspectiva structurii plasamentelor, OPCVM-urile sunt orientate preponderent către instrumentele cu venit fix (titluri de stat şi obligaţiuni), iar FIA, SIF-urile şi FP au o orientare dominantă către plasamentele în acţiuni.
La 30 septembrie 2022 faţă de finalul anului 2021, se constată o diminuare a valorii investiţiilor OPC-urilor în acţiuni (-0,28%), în titluri OPCVM/AOPC (-21%), obligaţiuni (-23%), depozite şi disponibilităţi (-17%) şi titluri de stat (-40%).
Conform raportului, la finele lunii septembrie 2022, activele nete celor cinci SIF-uri au cumulat aproximativ 10 miliarde lei, în scădere cu 11% faţă de finalul anului 2021 (11,3 miliarde lei). Cele mai mari active nete aparţin SIF Banat-Crişana (SIF1), urmat de Evergent Investments şi SIF Oltenia (SIF5). Valoarea totală a activelor nete aferente Fondului Proprietatea se situa la 15,4 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2022, în creştere cu aproximativ 17% faţă de luna decembrie 2021. Activele FP erau concentrate preponderent în România.