Industria auto are nevoie de predictibilitate legislativă, de revenirea cererii, dar şi de drumuri

„Într-un peisaj atipic, aşa cum a fost industria românească în mai toate timpurile, într-un peisaj lipsit de predictibilitate şi de politici unitare, sarcina operatorilor economici care activează în acest segment este una extrem de dificilă. Lipsa de predictibilitate care s-a instalat la nivelul mecanismelor pieţei în ansamblul lor are o implicaţie directă asupra comportamentului cumpărătorului şi asta sigur că schimbă foarte mult randamentul şi eficienţa politicilor pe care operatorii economici le pot aplica în această piaţă”, a declarat Cristian Milea, directorul general al Opel România, la conferinţa „Cheie, contact, sales – Cum relansăm industria auto din România”, organizată marţi de Ziarul Financiar.

Vânzările Opel au înregistrat o creştere de 3,5% în primele patru luni, pe o piaţă care a scăzut în acest interval cu 10,8%, potrivit sursei citate.

Milea a afirmat că există încă apetit din partea investitorilor pentru a intra în această industrie, în ciuda regresului pieţei.

„Proiectele care se derulează acum au rolul unor optimizări ale unor proiecte de industrie deja existente”, a spus reprezentantul Opel România.

Reţeaua companiei fost extinsă cu trei puncte în ultimele şase luni, alte trei proiecte fiind în prezent în derulare.

Prezent la eveniment, Viorel Dumitrescu, consilier Direcţia de Politici Industriale la Ministerul Economiei, a prezentat unele date privind evoluţia afacerilor şi numărul de angajaţi din sectorul auto, în intervalul 2009-2011.

Printre „punctele tari” ale industrie auto se numără costul muncii încă relativ redus şi forţa de muncă calificată şi uşor adaptabilă la tehnologii noi, producţia derulată de Dacia şi Ford, dimensiunea pieţei interne şi gradul relativ redus de motorizare. Pe de altă parte, printre „punctele slabe” se numără infrastructura rutieră nedezvoltată, scăderea masivă a cererii pe piaţa auto internă, cauzată de creditul auto care are „nişte condiţii mai dure”, subcapitalizarea fabricanţilor de componente şi parcuri industriale puţine şi insuficient amenajate.

„În prezent, în minister se lucrează la cele patru strategii: competitivitatea, industrializarea, strategia pentru export şi cea pentru inovare. Pentru aceasta, noi am avut nişte întâlniri cu toate sectoarele industriale, bineînţeles şi cu sectorul auto, am colectat solicitările lor şi dorinţele, care vor fi prinse în această strategie”, a spus Dumitrescu.

Întrebat dacă autorităţile derulează discuţii cu companii interesate de viitoare investiţii în sectorul auto, oficialul a afirmat. „Cel puţin din câte ştiu eu, nu există aşa ceva. Nu pot să vă răspund la această întrebare”, a spus el.

Christian von Albrichsfeld, director general al Continental Automotive România, a afirmat că grupul auto german a găsit în România, în ultimii 12 ani, un mediu de business bun pentru creştere, printre factorii pozitivi numărându-se raportul pozitiv cost/performanţă, suportul din partea autorităţilor, taxa unică şii subvenţiile pentru investiţii.

Grupul german a ajuns anul trecut la zece locaţii România, 11.850 de angajaţi şi investiţii totale de aproximativ 700 de milioane euro.

Pe de altă parte, reprezentantul Continental a arătat că reducerea investiţiilor directe la nivel local în ultimii ani este un minus pentru România, care a pierdut la nivelul competitivităţii pe acest segment în raport cu unele state vecine.

Alte puncte slabe sunt lipsa şcolilor profesionale şi dispariţia meşterilor, dar şi dificultatea de a păstra angajaţii buni, mulţi preferând să emigreze.

„Ei pleacă şi spun că nu mai au încredere în sistemul românesc, iar asta mă sperie. (…) Trebuie să dăm încredere oamenilor că lucrurile se pot schimba şi aici”, a spus von Albrichsfeld.

Reprezentantul Continental a afirmat că grupul german continuă să vadă în România o ţară interesantă pentru investiţii în domeniul auto, dar are nevoie de stabilitate, predictibilitate, păstrarea angajamentelor şi promisiunilor făcute de autoriăţi, dar şi de dezvoltarea infrastructurii.

„Am nevoie de infrastructură, am nevoie de străzi”, a adăugat von Albrichsfeld.

Marius Tudor, secretar general al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), a afirmat că datele privind vânzările la cinci luni nu sunt deocamdată consolidate, iar efectele programului Rabla în piaţă vor putea fi văzute peste 2-3 luni.

„Dincolo de aşteptările pe care piaţa le are de la aceste mecanisme de stimulare, programul Rabla, timbrul de mediu, credem că – APIA a şi făcut propuneri în acest sens autorităţilor – este necesară schimbarea modului de gândire a impozitului anual, care să nu mai fie în funcţie de capacitatea cilindrică, ci în funcţie de norma de poluare, de emisiile de dioxid de carbon, aşa cum sunt de altfel recomandările Comisiei Europene din decembrie anul trecut”, a spus reprezentantul asociaţiei.

Unul dintre proiectele legislative aflat în atenţia industriei auto şi monitorizat de APIA este cel legat de limitarea deductibilităţii amortizării, ca valoare şi categorii. Totodată, APIA vizează menţinerea legislaţiei privind protecţia desenelor şi modelelor componentelor vizibile. „Fără o recuperare a investiţiei în tehnologie, nimeni nu va fi interesat să investească în România”, a mai spus Tudor.

Vânzările de autovehicule noi au scăzut cu 10,9% în primele patru luni, la 21.916 unităţi, iar segmentul autoturismelor a înregistrat livrări mai mici cu 11,4%, la 18.137 unităţi, conform APIA.

Anul trecut, vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale noi s-au diminuat cu 20,9%, la 87.505 de unităţi, una dintre cele mai mari scăderi din UE, potrivit datelor furnizate la începutul lunii februarie de APIA.