Industria bancară din România a adoptat noul Cod de Conduită. Accent pe sprijinirea consumatorilor care au dificultăţi financiare

„Codul de Conduită al industriei bancare, care revizuieşte Codul de Etică Bancară aprobat în anul 2009, este implementat de fiecare instituţie de credit din România. Acesta urmăreşte creşterea atenţiei acordate intereselor clienţilor în relaţia cu băncile şi a încrederii publice în sistemul financiar-bancar, prin uniformizarea standardelor de integritate şi etică aplicabile între bănci şi partenerii acestora precum clienţii, autorităţile şi angajaţii. În cursul desfăşurării activităţii, băncile vor urmări să asigure un echilibru între interesele clienţilor, utilizatori de produse de creditare sau deponenţi, ale acţionarilor, ale investitorilor, ale angajaţilor, precum şi ale colaboratorilor”, precizează reprezentanţii celor două organizaţii.

Codul de Conduită include, pentru prima dată, un capitol special denumit ‘Principii de Bune Practici Bancare şi de Conduită a Băncilor în Relaţia cu Debitorii Consumatori confruntaţi cu situaţii de dificultate de plată ori reprezentând un caz social’, destinat protecţiei consumatorilor. În elaborarea acestor principii, comunitatea bancară a luat în considerare recomandări primite de la asociaţii pentru protecţia consumatorilor de servicii financiare.

„Noul Cod de Conduită a apărut din înţelegerea şi dorinţa asumării responsabilităţilor pe care sistemul bancar le are faţă de clienţii săi şi, în sens larg, faţă de societatea românească. Asistăm astăzi, la 9 ani de la lansarea primului Cod de Etică al industriei, la reaşezarea, în baza preluării celor mai înalte standarde de etică şi profesionalism, a modului în care ne raportăm la toţi partenerii noştri şi în special la clienţi, dar mai ales la clienţii aflaţi în dificultate. Codul stabileşte noi standarde de etică şi reguli de conduită, care vor fi respectate la nivelul întregii industrii bancare. Sunt reglementate, într-o abordare completă, de 360 de grade, relaţiile inter-bănci, dintre bănci şi clienţi, dintre instituţiile de credit şi autorităţi, dintre acestea şi angajaţi şi între angajaţii din cadrul sistemului bancar. Se creează astfel un cadru unic, transparent şi predictibil de desfăşurare a activităţilor de relaţionare internă şi externă a sistemului bancar”, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

La rândul său, Sergiu Manea, preşedintele CPBR, susţine că noul Cod de Conduită sprijină dialogul „substanţial şi constructiv” în relaţia cu clienţii.

„Suntem determinaţi să ne angajăm într-un dialog substanţial şi constructiv în relaţia cu clienţii, iar noul Cod de Conduită sprijină această direcţie. România are nevoie de o infuzie masivă de încredere şi credem că sistemul financiar bancar poate contribui mai activ la creşterea nivelului de încredere în societate, prin asumarea trecutului, acceptarea prezentului şi implicarea în crearea de prosperitate în România”, a declarat preşedintele Consiliului Director al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Prin intermediul principiilor cuprinse în noul Cod de Conduită, se stabileşte un cadru general de conduită a băncilor în relaţia cu debitorii aflaţi într-o situaţie de dificultate de plată sau în privinţa cărora este iminentă apariţia unei asemenea situaţii, precum şi în relaţia cu debitorii reprezentând cazuri sociale.

De asemenea, băncile vor conlucra cu debitorii consumatori şi le vor oferi sprijin şi sfaturi în vederea identificării de soluţii pentru depăşirea impasului în care se află. Codul de Conduită prevede de altfel şi obligaţia băncilor de a asigura pregătirea continua şi specializarea personalului acestora.

„Debitorii sunt încurajaţi să adreseze proactiv situaţiile/modificarea situaţiei de viaţă cu care se confruntă, să răspundă cu promptitudine solicitărilor băncii, în special, în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii pentru soluţionarea cazului, inclusiv informaţii despre situaţia lor financiară şi să manifeste deschidere pentru discutarea diverselor soluţii propuse de către banca”, se menţionează în comunicat.

Noul Cod de Conduită adoptat de întreaga comunitate bancară se bazează pe principii fundamentale precum: reciprocitate, încredere, imparţialitate, nediscriminare, competenţa şi profesionalism, respectul faţa de legislaţie şi regulile de etică profesională, integritate, confidenţialitate şi protejarea datelor cu caracter personal.

Aceste principii fundamentale vor guverna activitatea membrilor industriei bancare în toate relaţiile menţionate.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului şi monitorizarea modului în care acesta este respectat, ARB a constituit un Juriu de Onoare. Juriul de Onoare va soluţiona cazurile de încălcare a prevederilor Codului de Conduita de către oricare dintre membri, cele provenite din relaţiile dintre băncile membre, precum şi dintre acestea şi autorităţi.

Asociaţia Română a Băncilor concentrează întreaga piaţă bancară din România formată din 35 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar şi care s-a extins prin includerea a şase noi membri afiliaţi, companii non-bancare. ARB are o tradiţie de 27 de ani şi este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi în 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic.

Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 24 de comisii tehnice.

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat, ca prima organizaţie patronală a sectorului bancar din România, la data de 28 aprilie 2014. Băncile fondatoare ale CPBR au fost Banca Comerciala Româna, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank si UniCredit Bank. Cele cinci banci care compun CPBR în prezent, respectiv Banca Comerciala Româna, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank si Bancpost, deţin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând circa 30% din totalul lucrătorilor din sistemul bancar.

CPBR urmăreşte să contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi la dezvoltarea economică a României, atât ca parte a Dialogului Social, cât şi prin ridicarea standardelor bancare ca baza a protecţiei reale a consumatorilor.