Industria IT aşteaptă digitalizarea sectorului public: ajută nu doar companiile IT,ci toată economia prin creşterea gradului de colectare al ANAF

„Digitalizarea administraţiei nu este doar o gură de oxigen pentru companiile din IT, e mai mult decât atât. Este o mască de oxigen pe figura întregii economii pentru că această digitalizare este cerută de ani de zile pentru că nu duce numai la simplificarea relaţiei statului cu oamenii, ci şi cu companiile. Va duce la creşterea semnificativă a gradului de colectare”, a declarat Gabriela Mechea.

Potrivit acesteia, România are cel mai mic grad de colectare a taxelor la bugetul de stat din Uniunea Europeană, care în prezent se se situează la aproximativ 65%, iar în Bulgaria, de 70%.

Mechea a precizat că digitalizarea Fiscului şi sectorului public din Ucraina a dus la dublarea gradului de colectare în această ţară.

În România, contribuabilii persoane fizice şi juridice pot accesa şi depune informaţiile lor fiscale prin intermediul Spaţiului Privat Virtual, lansat de Ministerul de Finanţe în 2018. Pe hârtie sună bine, însă în practică sistemul merge greu, în perioada depunerilor declaraţiilor fiscale se blochează şi, în general, este contra-intuitiv.

Dar nu numai sectorul public este în urma timpurilor, ci şi sectorul privat. Potrivit celui mai recent studiu ANIS, 60% din companii au un grad foarte scăzut de dezvoltare digitală, aproximativ 30% au un grad scăzut de dezvoltare digitală şi doar 10% au un grad ridicat şi foarte ridicat, iar acestea sunt exact cele care activează în domeniul IT. Aceste cifre ne plasează pe ultimul loc din Europa.

Gradul de dezvoltare digitală a fost măsurat prin 12 indicatori, respectiv: internet pentru minim 50% din angajaţi; existenţa unui specialist IT; internet de mare viteză (peste 30 Mbps); device-uri mobile pentru minim 20% din angajaţi; existenţa unui website sau homepage; website cu servicii complexe; utilizare social media, promovare online; utilizare servicii cloud; facturare electronică; online sales pentru minim 1% vânzări; vânzări către consumatori privaţi de minim 10% din total vânzări online.

Cauzele pentru lipsa digitalizării în România

Există trei cauze principale pentru care digitalizarea este la un nivel extrem de scăzut în România, care nu reuşeşte să ţină pasul cu ţările europene sau cele din regiune.

Prima cauza este reprezentată de lipsa competenţelor digitale ale populaţiei sau altfel spus lipsa educaţiei digitale. Potrivit ANIS, 68% dintre români nu ştiu să folosească un computer, 15% au competenţe primare şi doar 16% au competenţe avansate.

„Tinerii nu ştiu să folosească Word-ul şi Excel-ul. Avem o problemă şi cu profesorii, mai ales la clasele V-VIII lipsesc. ANIS încearcă să îi încurajeze să rămână la catedră. Avem o problemă şi cu curicula, care nu este la nivelul cerinţelor din piaţă. În licee este aceeaşi curiculă de ani de zile, doar în universităţi îşi upgradează curicula, dar şi acolo este problemă cu profesorii”, a explicat Daniel Ilinca, vicepreşedinte ANIS.

A doua cauză este chiar mediul public şi digitalizarea redusă a serviciilor publice. În 2018 piaţa totală a ajuns la valoarea de 5,4 miliarde de euro, din care proiectele de digitalizare în administraţia publică au fost de sub 50 milioane de euro (250 milioane de lei) adică 0,9% din total.

„Cei 50 de milioane au fost investiţii în software şi servicii. În total, proiectele totale au fost în valoarea de 118 milioane de euro. Diferenţa o reprezintă investiţia în hardware. Aceste cifre reprezintă proiecte făcute cu fonduri europene, iar cifrele le-am luat de la Ministerul Fondurilor Europene. În 2017 s-au îngheţat toate proiectele în administraţia publică din lipsa de know how, din lipsa bugetului sau a specialiştilor şi până la urmă din lipsa voinţei politice”, a explicat Gabriela Mechea.

De asemenea, interacţiunea online a cetăţeanului cu autorităţile este de 10%, mult sub media europeană, de 52%, iar în ţările nordice ajunge chiar la 93%. ANIS a prezentat datele în funcţie de regiunea geografică, astfel: în zona de vesta ţării, interacţiunea se află la 9%, la fel ca în sud-vest, în timp ce în regiunea nord-est este de 7% şi 3% în sud-est.

Şi, în fine, cel de-al treilea factor este reprezentat de mediul privat şi gradul scăzut de adopţie a tehnologiei în companii. Doar 10% dintre companii folosesc servicii cloud, penultimul loc din UE (26% media UE), 17% dintre companii au implementat solutii ERP – 34% media UE şi 43% dintre companii au website – ultimul loc în UE
(77% media UE).

Conform celui mai recent studiu ANIS, aproximativ jumătate din veniturile totale ale industriei (2,7 miliarde de euro) sunt generate de companii mari, cu peste 250 de angajați, urmate de companiile mici (cu până în 50 de angajați) care aduc un volum de 2,1 miliarde de euro și companii medii (50 – 249 angajați), care contribuie cu 1,2 miliarde de euro.

De asemenea, firmele cu capital străin, deși reprezintă numai 10% din numărul total de companii din industrie, generează 73% din veniturile pieței și au un ritm susținut de creștere, de circa 12% pe an, comparativ cu cele românești, care generează circa 27% din piață, iar în ultimii trei ani au fost marcate de stagnare.