Industria locală de gaming continuă să crească: studiourile dezvoltatoare de jocuri au avut afaceri de 188,5 milioane de dolari în 2018

În prezent, în România, sunt active peste 100 de studiouri de game development care numără peste 6000 de profesioniști, dintre care peste 77% se află în București, iar restul își desfășoară activitatea în marile centre universitare precum Cluj și Timișoara și în orașe precum Craiova, Brașov, Târgu Mureș, Arad sau Turda.

Cele mai importante 10 companii românești în 2018, după cifra de afaceri, au fost Ubisoft, Electronic Arts România, Gameloft România, Ati Studios, Amber Studio, Nutaku Publishing, Bandai Namco, King Games Studio, Quantic Lab și Mavenhut.

„Industria de game development din România se află într-o poziție favorabilă unei creșteri susținute. Direcția este una sănătoasă și sustenabilă, studiourile au început să se focalizeze din ce în ce mai mult pe dezvoltarea de produs, numărul companiilor s-a dublat în doar câțiva ani, au apărut primele inițiative educative formale în industrie, iar instituțiile publice și investitorii locali încep să conștientizeze potențialul economic și comercial al acestui sector. Toate aceste forțe îmbinate pot crea în câțiva ani un climat care să dea naștere primelor jocuri video originale românești de mare anvergură care să ne așeze pe harta mondială a gaming-ului”, a precizat Cătălin Butnariu, președinte RGDA.

Conform raportului RGDA, 74,2% dintre studiouri sunt dezvoltatoare de jocuri video (originale sau IP-uri licențiate), în timp ce 12,1% oferă servicii de Quality Assurance, localizare și outsourcing creativ. 10.3% din studiouri activează și ca publisheri, distribuind propriile jocuri. Doar un procent de 3,4% dintre studiouri creează tool-uri și suport pentru infrastructură. Aproape 70% din studiouri se așteaptă ca cifrele lor de afaceri să crească în 2019.

În ceea ce privește platformele și tehnologiile, 36% din studiourile românești care au lansat jocuri în 2018 au făcut-o pe mai multe platforme, 60% dintre ele au lansat jocuri pentru dispozitivele mobile, iar 45% pentru PC sau Mac. Interesul pentru dezvoltarea de jocuri pentru console precum PS4 sau Xbox a crescut în ultimii ani, dar Nintendo Switch a fost platforma aleasă în 2018 pentru 24% din studiouri locale pentru titlurile lor.

Unele din cele mai de succes jocuri video din lume sunt dezvoltate și în România. FIFA19 a atins un succes major, intrând în top 20 al celor mai vândute jocuri din lume, cu peste 20 de milioane de unități. Alte nume de jocuri notabile dezvoltate sau co-dezvoltate local și care au intrat în top 20 mondial sunt Far Cry 5 și Assassin’s Creed: Odyssey. Titluri precum NHL 2019 si FIFA mobile au performat de asemenea foarte bine.

Studiourile românești independente continuă să lanseze jocuri noi, în 2018 și 2019 fiind comercializate peste 20 de titluri noi, precum Door Kickers: Action Squad (KillHouse Games), Bossgard (Sand Sailor Studio), Gibbous – A Chtulhu Adventure (Stuck in Attic), sau Yaga (Breadcrumbs Intearctive).

Studiul a fost realizat cu ocazia celei de-a patra ediții a conferinței DEV.PLAY, eveniment organizat de RGDA, în perioada 7-8 noiembrie 2019, la Palatul Parlamentului. Evenimentul este dedicat industriei de game development din Europa de Est și a dat posibilitatea dezvoltatorilor să asculte speakeri internaționali de renume din domeniu, să își expuna jocurile în cadrul unei expoziții dedicate dezvoltatorilor independenți și să ia contactul cu investitori sau publisheri prezenți la conferință.

Asociația Romanian Game Developers Association (RGDA) este o organizație non-profit care își propune să sprijine și să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din Romania. Ghidată de valori solide, RGDA promovează integritatea, calitatea, schimbul de bune practici, respectul și ajutorul reciproc ca modalitate de dezvoltare a industriei locale. Obiectivele asociației sunt acelea de a informa publicul larg asupra industriei, a se asigura că există suficiente surse de training și educație pentru cei care iși doresc o carieră în domeniu, a crea o comunitate stransă a dezvoltatorilor și de a reprezenta industria în fața instituțiilor statului și a actorilor internaționali.