Inflaţia creşte. Robor şi Robid cresc. Însă dobânda la depozitele populaţiei scade constant
În condiţiile în care facilitatea de depozit acordată de BNR băncilor comerciale care îşi fac depozite la banca centrală este de 0,75%, iar indicele de dobândă Robid la 3 luni (ROBID este rata dobânzii încasată pentru depozitele în lei constituite de către băncile comerciale la alte bănci comerciale din România, pe piaţa interbancară) este în jur de 1,70%, dobânda la depozitele populaţiei a ajuns Cenuşăreasa sistemului bancar.
La depozitele companiilor, dobânzile au crescut imediat după majorarea indicilor Robor şi Robid, din luna septembrie. Majorarea dobânzilor este vizibilă atât pe zona depozitelor existente în sold cât şi pe zona depozitelor nou constituite. La populaţie în schimb, a crescut doar dobânda la creditele legate de indicele Robor, la depozite, dobânzile continuă să scadă mergând în sens invers evoluţiilor din întreaga piaţă.
Utimul buletin statistic lunar prezentat de BNR, cel de la sfârşitul lunii octombrie 2018, arată o medie de 0,52% a dobânzii la depozitele pe trei luni şi 0,94%, dobânda medie pe toate perioadele de constituire a depozitelor persoanelor fizice. Dacă ne uităm la dobânzile oferite de băncile din top şase la nivelul sistemului bancar, vom constata că cea mai mare dobândă la trei luni este cea oferită de Unicredit, de 0,60%, urmată de Banca Transilvania cu 0,55%, BCR cu 0,50%, BRD cu 0,45%, CEC cu 0,35% şi ING Bank cu 0,20%. Bancpost oferă 0,55% dobândă la depozitul în lei pe trei luni.
În cazul depozitelor constituite de persoanele juridice însă, media dobânzilor la depozitele pe orice perioadă aproape s-a dublat din septembrie până în octombrie, de la 0,53% la 0,88%. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la dobânda medie a depozitelor firmelor cu scadenţa de la o lună până la trei luni inclusiv, unde creşterea a fost de la 0,48% media în septembrie, la 1,04% dobânda medie la sfârşitul lunii octombrie.
Jucătorii din piaţă explică acest fapt prin volumele mari pe care companiile le au într-un singur depozit, ceea ce include o forţă de negociere mult mai mare decât deţine populaţia, unde media unui depozit bancar este în jur de 14.000 de lei. În plus, firmele au departamente de trezorerie care fac analize de piaţă, văd evoluţia dobânzilor şi pot negocia cu băncile în cunoştinţă de cauză. În cazul populaţiei, nimeni nu poate negocia nimic.
Cu toate acestea, din 196,6 miliarde de lei, totalul depozitelor în lei raportate de BNR la finele lunii octombrie, 108,18 miliarde de lei reprezentau depozitele populaţiei, în timp ce ale firmelor erau de numai 88,4 miliarde de lei. Tot depozitele populaţiei sunt cele care au înregistrat cea mai mare creştere, de 7,9% în termeni reali în luna octombrie 2018 faţă de luna octombrie 2017.