Inflaţia mare ar putea duce dobânda BNR la 2% încă din luna ianuarie 2018. Economia se supraîncălzeşte
Preţurile de consum au crescut cu 3,2% în noiembrie 2017 comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, iar inflaţia în creştere va afecta încă şi mai pronunţat cursul de schimb şi dobânzile. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că inflaţia a înregistrat în noiembrie cel mai ridicat nivel din august 2013, când a fost 3,67%. Ţinta de inflaţie a BNR pentru 2017 este 2,5% (plus minus 1%), iar prognoza este de 2,7% la finalul anului. Primele „victime” ale creşterii inflaţiei peste aşteptări sunt dobânzile şi cursul de schimb.
În consecinţă, economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,5% decembrie la decembrie, perspectivele de creştere păstrându-se şi anul viitor. „Mă aştept ca, la începutul anului viitor, rata inflaţiei să crească la 4,5-5%. Este clar, inflaţia creşte din cauza excesului de cerere. Creşterea economică la trei trimestre a fost de 8,8%, în timp ce consumul a crescut cu 13,3%. Toate acestea sunt semne clare de supraîncălzire a economiei, ceea ce ar putea determina banca centrală să crească dobânda de politică monetară la 2% chiar de la şedinţa din luna ianuarie”, a declarat Ionuţ Dumitru. Acesta a precizat că în alte patru cinci viitoare şedinţe de politică monetară, BNR ar putea duce dobânda cheie până la nivelul de 3%.
Ceva mai conservator, economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, crede că BNR va modifica dobânda cheie abia la şedinţa din februarie, deşi creşterea peste aşteptări a inflaţiei s-ar putea să influenţeze mai repede deciziile Consiliului de Administraţie al BNR. Şi în cazul economistului ING Bank previziunile pentru prima etapă de majorare a dobâmzii de politică monetară sunt de 0,25%, de la 1,75% la 2%.
Cum afectează acest lucru populaţia? Majorarea dobânzii cheie atrage după sine majorarea dobânzilor din piaţa interbancară şi implicit pe cele din zona de retail.
Aşa cum arată Ciprian Dascălu, prin realizarea deficitului bugetar de aproape 3%, banii se întorc în piaţă, iar nivelul indicelui ROBOR overnight este de 1,06%, mult mai aproape de dobânda la facilitatea de depozit (de 0,75% în prezent), ceea ce arată un surplus de lichiditate pe piața interbancară, nu un deficit. În plus, pe 17 ianuarie sunt scadente titluri de stat de 8 miliarde de lei, fapt care va majora din nou lichiditatea în sistem.
„În aceste condiții, existe toate șansele ca nivelul actual al Robor la 3 și 6 luni să nu crească prea mult, menținându-se la un nivel ușor crescut față de cel al dobânzii de politică monetară, de 1,75% în prezent. După majorarea dobânzii cheie, indicii vor urma semnalul”, a declarat Dascălu.
În termeni simpli, persoanele ale căror rate la credit se vor modifica în inauarie, în baza Robor la 3 sau 6 luni din ultima zi lucrătoare a anului sau prima din anul următor, vor avea șansa să plătească ratele la credit cu un indice ROBOR majorat cu maximum 20%, față de cel plătit la ultima rată, pentru împrumuturile legate de ROBOR 3 luni. Cele legate de Robor la 6 luni vor avea însă o majorare a indicelului de referință de 50-55%.
Cea de-a doua victimă a inflației ridicate va fi cursul de schimb, aflat sub permanenta presiune a deficitului de cont curent. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,3 miliarde de euro, în primele zece luni din acest an, în creştere cu 87%, comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Ionuț Dumitru apreciază că deficitul de cont curent a depășit deja un miliard de euro pe lună, ceea înseamnă un nivel record în 2018, de 12 miliarde de euro. După cum explică economistul șef al Raiffeisen Bank, nivelul este îngrijorător deoarece finanțarea acestuia nu mai este atât de sănătoasă ca în trecut. Cu toate acestea, Dumitru vede fluctuația cursului de schimb în 2018 între 4,65 și 4,7 lei pentru un euro. La rândul său, Ciprian Dascălu are un interval similar: între 4,6 și 4,7 lei pentru un euro.
Cu toate acestea, creşterea economică este anticipată de guvern pentru 2018 la 5,5%, mai mică decât cea de anul acesta şi include componenta de incertitudine legată de curs, dobânzi şi inflaţie. Comisia Națională de Prognoză vede o inflație de 2,6% la sfârșitul anului 2018 și o medie anuală de 3,1%. și un nivel al cursului de schimb mediu de 4,55 lei. Rata inflației pentru finele lui 2017, de 2,2% a fost deja cu mult depășită.