Potrivit unei estimări preliminare publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 5% în decembrie, de la un nivel de 4,9% în noiembrie. Este un nivel-record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%.
Până în prezent, BCE nu a înăsprit politica monetară, argumentând că factorii care stau la baza acestei creşteri a preţurilor au caracter temporar.
„Inflaţia nu va fi aşa de tranzitorie cum s-a estimat în urmă cu doar câteva luni. Evaluarea riscului de inflaţiei este moderat înclinată spre creştere în următoarele 12 luni”, a afirmat oficialul BCE la un eveniment organizat de grupul bancar elveţian UBS.
Costurile cu energia vor rămâne probabil ridicate în timp ce perturbările din lanţurile de aprovizionare continuă să exercite presiuni asupra preţurilor, a adăugat oficialul BCE.
Totuşi, pe termen mai lung, riscurile încă sunt echilibrate, inflaţia în 2023 şi 2024 ar urma să fie sub ţinta BCE de 2%, a apreciat Luis de Guindos.
Acesta crede că deşi preţurile energiei au crescut în ultimele săptămâni, aceste evoluţii nu afectează fundamental imaginea de ansamblu privind inflaţia.
Este puţin probabil ca varianta Omicron a COVID-19 să modifice semnificativ perspectivele de creştere deocamdată, economiile europene adaptându-se la stilul de viaţă din pandemie, a explicat oficialul BCE.
Comisia Europeană estima, în previziunile economice de toamnă, că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023.
Această creştere puternică a inflaţiei este determinată, în principal, de majorarea preţurilor la energie, dar pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, aprecia forul european.