Informatizarea Sănătăţii la sfârşit de 2012: cât funcţionează din sistemul de 173 de milioane de euro

ECONOMICA.NET îţi prezintă o radiografie obiectivă a performanţelor componentelor din sistemul informatizat de sănătate care au fost deja implementate; cine a câştigat şi cine a pierdut până acum din marea informatizare a sistemului medical românesc.

Informatizarea Sănătăţii implică implementarea şi funcţionarea următoarelor componente: Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), reţeta electronică, cardul electronic de sănătate şi dosarul electronic de sănătate.
În 2012, s-a implementat sistemul reţetei electronice. Cardul electronic şi dosarul electronic de sănătate urmează să fie implementate în 2013. Reţeta, cardul şi dosarul electronic de sănătate sunt construite, operează cu şi depind de datele furnizate de SIUI.

SIUI a costat circa 123,98 de milioane de euro. Sistemul reţetei electronice a costat circa 10,66 de milioane de euro. Sistemul cardului electronic de sănătate a costat în jur de 19,47 de milioane de euro iar sistemul dosarului electronic de sănătate va costa circa 18,44 de milioane de euro. Toate sumele menţionate mai sus sunt fără TVA. În total, informatizarea Sănătăţii ne costă aproape 173 de milioane de euro, fără TVA.

Dincolo de bifarea formală a realizării acestor proiecte care ţintesc informatizarea exhaustivă a sistemului sanitar românesc, singura relevanţă pentru asiguratul care îşi achită conştiincios contribuţia la Sănătate este dacă ele funcţionează, în oricare din verigile sistemului sanitar. Citeşte într-o analiză ECONOMICA.NET care dintre componente funcţionează astăzi şi aduc plusvaloare pentru beneficiarul final: pacientul plătitor de contribuţie la Sănătate.

Prima şi cea mai importantă componentă a sistemului: SIUI

Pe de o parte, sistemul informatic unic integrat (SIUI) ţine evidenţa plătitorilor de contribuţii, gestiunea bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi, pe de altă parte, ţine gestiunea furnizorilor de servicii medico-sanitare (medicii). SIUI a fost gândit să uniformizeze sistemul de raportare şi prelucrare a datelor din sănătate, la nivel naţional.
SIUI a fost dezvoltat tocmai pentru a reduce fraudele din sistem. Când vorbim de fraudă, ne referim în mod particular la înscrierea unui pacient pe listele mai multor medici de familie şi la prescrierea de medicamente şi prestare de servicii pentru decedaţi. Mai mult, SIUI a fost gândit să crească gradul de colectare a contribuţiilor la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. SIUI e cea mai importantă componentă a informatizării sistemului de sănătate pentru că toate celelalte componente implementate sau în curs de implementare au fost proiectate să depindă de arhitectura şi de informaţiile furnizate de SIUI.

Cât a costat SIUI: aproape 124 de milioane de euro.

SIUI a costat 123,98 de milioane de euro, fără TVA, în total. Banii sunt defalcaţi astfel: 119,54 de milioane de euro, fără TVA au fost investiţi în proiectarea, construirea și operarea SIUI, inclusiv implementarea sistemului pentru furnizorii de servicii medicale în relaţie contractuală cu o casă judeţeană de sub cupola CNAS.
Restul de 4,44 de milioane de euro, fără TVA au fost investiţi în extinderea şi adaptarea SIUI la Casa de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, a Siguranţei Naţionale şi a Autorităţii Judecătoreşti, care folosea alt sistem de raportare a datelor, potrivit informaţiilor comunicate de CNAS pentru ECONOMICA.NET.

Când a început proiectatea SIUI

Proiectarea, construirea și operarea Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale (SIUI) a început în 1999, dar contractul ET/3223/2002 a fost semnat cu o întârziere de 2,5 ani de la data semnării ofertei câștigătoare.

Când a promis CNAS că va lansa SIUI
Răspunsul scurt: în 2007. „Printre prioritatile CNAS pe anul viitor (2007) pregătirea lansării SIUI”, anunţa CNAS pe 20 decembrie 2006.
SIUI a fost lansat în noiembrie 2008, oficial însă, abia în 2010.
În 2009, Colegiul Medicilor din România semnala că SIUI este „nefuncţional” şi „blocat”.

Cum funcţionează acum SIUI. Citeşte sinteza celor mai spinoase probleme ale sistemului

Una dintre problemele de fond ale SIUI se referă la faptul că sistemul conţine date greşite despre calitatea/categoria de asigurat a pacientului. Iată, punctual, cele mai frecvente probleme constatate, în acest sens, de către medicii de familie.

1. Asiguraţi cu plata la zi a contribuţiei la Sănătate apar ca neasiguraţi în sistem
Pacienţi cu plata la zi a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) află în cabinetul medicului de familie că figurează în sistem (e vorba de SIUI) ca neasiguraţi (riguros vorbind, toţi suntem asiguraţi prin efectul legii. Neplata contribuţiei ne face asiguraţi indisciplinaţi) în sistemul informatic unic integrat al CNAS. Motivul? În SIUI figurează cu o dată neactualizată, veche a ultimei contribuţii plătite la FNUASS. Pe cale de consecinţă, SIUI îi face asiguraţi indisciplinaţi pe pacienţii care şi-au achitat la zi CASS-ul. Există multe inadvertenţe legate de verificarea calităţii de asigurat în SIUI, atenţiona în decembrie 2011 Curtea de Conturi, în urma unui audit al sistemului.

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atenţionau în luna noiembrie a acestui an că în 10% din cazurile fiecărui medic de familie serverul CNAS conţine date greşite despre statutul de asigurat al pacientului.

2. Tinerii de 18 ani care apar neasiguraţi în SIUI
Reprezentanţii medicilor de familie au atenţionat că se lovesc frecvent de situaţii în care elevii care au împlinit 18 ani apar neasiguraţi în SIUI, deşi conform legii, ei rămân asiguraţi  până la 26 ani, dacă îşi continuă şcolarizarea.
Pe de altă parte, tinerii care au peste 26 de ani care ar trebui să-şi achite contribuţia la Fondul de Sănătate apar încă la categoria de asigurat 18-26 de ani, scutită de plata contribuţiei. Motivul: SIUI nici nu sesizează, nici nu operează automat ieşirea unei persoane dintr-o categorie de asigurat şi plasarea ei în cea corectă, când persoana nu mai îndeplineşte condiţiile legale.

3. Nou-născuţii sunt validaţi în SIUI după a doua lună de viaţă
O altă problemă cu care medicii de familie se confruntă frecvent se referă la nou-născuţi care sunt validaţi în sistem (SIUI) abia după a doua lună, pe cale de consecinţă, nu pot beneficia de servicii în sistemul de asigurări în primele două – trei luni de viaţă si nici serviciile acordate acestora nu pot fi decontate conform legii, către furnizori, au atenţionat oficialii FNPMF şi SNMF.

4. Pacienţi aflaţi în cabinetul medicului de familie care apar morţi în SIUI
Reprezentanţii celor mai importante organizaţii care reprezintă medicii de familie atenţionează că încă se mai confruntă cu situaţii absurde în care interogând SIUI în privinţa statutului şi categoriei de asigurat a pacientul viu aflat în faţa medicului de familie, care solicită servicii medicale, sistemul îi spune medicului că pacientul din faţa sa ar fi de fapt decedat.

5. Pensionari cu pensii mai mici de 700 de lei pe lună apar în SIUI cu venituri peste acest prag
Oficialii  FNPMF şi SNMF au mai constatat că pensionari cu pensii sub 700 lei apar ca pensionari cu pensii peste 700 lei în SIUI.
Relevanţa pragului de 700 de lei la pensionari se referă la faptul că aceştia beneficiază de toate medicamentele compensate în regim de 90%. Dacă ei figurează greşit în SIUI, ei nu mai pot beneficia de compensare în regim de 90% pentru toate medicamentele, aşa cum prevede legea.

Motivul acestor disfuncţii ale SIUI
O explicaţie pentru problemele antemenţionate se referă la modul în care e construit SIUI. Astfel că, sistemul foloseşte şi mai ales depinde de datele pe care le primeşte de la Fisc, de la Evidenţa Populaţiei, de la universităţi, de la Agenţiile de Şomaj şi de la Casele de Pensii. Dacă informaţiile pe care le primeşte de la aceste entităţi nu sunt actualizate la zi, atunci sistemul (de peste 100 de mil. de euro) livrează medicului de familie date greşite despre calitatea de asigurat a pacienţilor, ca cele antemenţionate.
Dorin Ionescu spunea pe 25 mai 2012, când încă era şef interimar la CNAS, că SIUI gestionează corect baza de date cu asiguraţi, dar că datele pe care le vede în sistem sunt greşite din vina entităţile menţionate mai sus (Fisc, Evidenţa Populaţiei, etc.) care transmit greoi informaţii actualizate despre asiguraţii din curtea lor.

Ca să înţelegeţi relevanţa actualizării la zi a calităţii şi categoriei de asigurat a pacienţilor în SIUI, precizăm că decizia medicului de familie de prescriere e condiţionaţă de această informaţie. De exemplu, serviciile medicale la care pacienţii salariaţi au dreptul sunt condiţionate de plata la zi a contribuţiei la Sănătate.
Concret, pacienţii care nu sunt cu plata la zi a contribuţiei la Sănătate şi figurează ca atare în sistem vor beneficia exclusiv de pachetul minimal de servicii medicale: urgenţe şi boli endemo-epidemice, în vreme ce pacienţii asiguraţi cu plata la zi a contribuţiei la Fond beneficiază de pachetul de servicii de bază. 

În aceeaşi logică, dacă medicul prescrie medicamente în regim de compensare/gratuitate unui pacient care apare asigurat la Sănătate, dar cu o dată neactualizată la zi a plăţii, în condiţiile în care el sau pentru el nu s-a mai achitat CASS de cel puţin trei luni de zile, atunci medicul ajunge să plătească din buzunar medicamentele prescrise (după ce face raportarea la Casă). Deşi evident, precizăm că pacientului i se eliberează de farmacie medicamentele prescrise de medic, în regimul specificat de medic în reţetă.

Cine a dezvoltat SIUI

La realizarea sistemului informatic unic integrat a lucrat un consorţiu format din Hewlett-Packard (HP), în calitate de integrator de sistem şi furnizor de infrastructură informatică, Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) pentru servicii de telecomunicaţii şi Siveco România care a asigurat proiectarea, dezvoltarea şi instalarea aplicaţiilor informatice.

Curtea de Conturi: ilegalităţi în actele adiţionale ale contractului pentru SIUI
Pe 27 noiembrie 2012, cel mai recent raport al Curţii de Conturi asupra CNAS arată cum contractul pentru SIUI a fost semnat încă de la început în condiții dezavantajoase pentru CNAS, cu încălcări grave ale prevederilor legale privind investițiile și achizițiile publice. Astfel, forma contractului a permis modificarea acestuia în perioada 2002-2011 prin 18 acte adiționale, cu consecințe atât în modificarea structurii și funcțiunilor SIUI față de condițiile inițiale, cât și ca valoare. Concret, au existat 13 acte adiționale în faza de construcție și cinci în faza de operare a SIUI.
Citiţi în ECONOMICA.NET pe larg lista ilegalităţilor din contractul şi actele adiţionale ale contractului pentru SIUI.

A doua componentă a informatizării Sănătăţii: reţeta electronică

Ce este reţeta electronică

Reţeta electronică este un fişier care se traduce pe ecranul calculatorului într-o imagine similară cu cea a reţetei pe hârtie.
Algoritmul de prescriere electronică presupune următorii paşi: medicul de familie introduce în sistem CNP-ul pacientului şi verifică ce calitate de asigurat are. Funcţie de informaţia cu care pacientul apare în sistem, medicul validează că pacientul are dreptul la reţetă. Concret, pacienţii care nu au plătit contribuţia la Sănătate şi figurează ca atare în sistem vor beneficia exclusiv de pachetul minimal de servicii: urgenţe şi boli endemo-epidemice. Cei asiguraţi cu plata la zi a contribuţiei la Fond beneficiază de pachetul de servicii de bază, iar pacienţii care cad sub incidenţa unor legi speciale au drepturi suplimentare, în regim de compensare/gratuităţi.
În continuare, medicul alege boala pacientului în cauză. În reţeta electronică a dispărut diagnosticul în cuvinte al pacientului. Medicul alege medicamentele, validează reţeta şi o transmite la farmaciile din ţară, întrucât după validare, reţeta se găseşte pe serverul Casei Naţionale. Ca să o găsească, farmacistul la care mergi ca să ţi-o elibereze o caută pe server.

În 2012, reţeta electronică poate fi eliberată doar în judeţul din care este medicul prescriptor, adică medicul de familie. În 2013, când se va introduce cardul naţional de sănătate, pacienţilor li se va putea elibera reţeta electronică şi în alte judeţe.

Scopul reţetei electronice

Prescripţia electronică vrea, cel puţin declarativ, să uşureze munca medicilor şi să reducă frauda din sistem generată de prescrierea medicamentelor pentru persoane decedate. Amintim că doar în primul trimestru din 2011 medicii au prescris 1.379 de reţete pentru morţi. De asemenea, rețeta electronică scade riscul erorilor de prescriere. De exemplu, dacă sunt prescrise medicamente incompatibile între ele, dacă doza prescrisă pacientului este prea mare sau dacă nu se respectă regulile impuse de sistemul de decontare, medicul de familie este avertizat.

Când s-a implementat sistemul reţetei electronice

Implementarea reţetei electronice a început la 1 iulie 2012 şi a avut titlul obligatoriu din luna august. În intervalul iulie 2012 – ianuarie 2013, cele două formate ale reţetei, pe hârtie şi electronic, coexistă.
De la 1 ianuarie 2013 medicii vor fi obligaţi să prescrie exclusiv pe reţetă electronică. Începutul lui 2013 va însemna renunţarea definitivă la reţeta clasică, pe hârtie.

Implementarea sistemului reţetei electronice a fost amânată cu o lună

Reţeta electronică a fost reglementată printr-o Hotărâre de Guvern să fie folosită cu titlu experimental de la 1 iunie 2012 şi cu titlu obligatoriu de la 1 iulie 2012. Potrivit HG, medicii de familie care sunt în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate sunt obligaţi să prescrie pe reţetă electronică, atât pentru prescrierea medicamentelor decontate de Casă, cât şi pentru prescrierea medicamentelor cumpărate de asigurat, începând cu 1 iulie 2012. Termenul de la care reţeta electronică este obligatorie a fost amânat pentru 1 august.

Cât a costat proiectul reţetei electronice
Peste 48 de milioane de lei (10,66 de milioane de euro) a costat proiectul reţetei electronice. În valoare absolută, 48.54 milioane de lei. Proiectul reţetei electronice a fost finanţat din bani europeni, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”.

Cine a dezvoltat sistemul reţetei electronice

CNAS, în calitate de autoritate contractantă, a atribuit contractul de implementare a sistemului reţetei electronice companiei HP România, în baza celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic.
Valoarea contractului depăşeşte 36 de milioane de lei, fără TVA, potrivit anunţului de atribuire a contractului. Contractul durează şase luni de zile de la data atribuirii de CNAS. HP oferă servicii de dezvoltare software, de programare şi consultanţă sofltware, de programare de sisteme informatice şi software utilitare, de dezvoltare şi software personalizat, de analiză şi programare de sisteme. Prin contractul de implementare a prescripţiei electronice se va extinde sistemul SIUI prin achiziţionarea, implementarea şi integrarea in cadrul acestuia a unei soluţii informatice care să ofere funcţionalităţile necesare introducerii prescripţiei electronice.

Cum a funcţionat până acum sistemul reţetei electronice

În luna noiembrie a acestui an a fost depăşit pragul critic de 3 milioane de reţete electronice eliberate de medicii de familie la nivel naţional, a anunţat CNAS.

Care sunt problemele stringente ale sistemului reţetei electronice

Răspunsul scurt: preia în bulgăre de zăpadă problemele şi disfuncţionalităţile SIUI, tocmai pentru ca a fost gândit să depindă de datele furnizate de SIUI.

Sistemul reţetei electronice verifică în SIUI categoria de asigurat a fiecărui pacient şi o preia automat în reţeta electronică; dacă datele care apar în SIUI sunt neactualizate, deci greşite, medicul nu poate elibera reţetă pacientului, atenţionau oficialii  FNPMF şi SNMF, în luna noiembrie a acestui an.

Această disfuncţie obligă pacientul să meargă la ghişeul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate pentru eliberarea unei adeverinţe de asigurat care corectează într-un procedurism pe care informatizarea sistemului îşi propusese să îl simplifice, informaţiile greşite din sistem şi care îi permite accesul la servicii medicale.

Din păcate, de cele mai multe ori, rezolvarea situaţiei clarificării categoriei de asigurat este temporară, mai atenţionează oficialii FNPMF şi SNMF. În momentul în care CNAS actualizează datele de pe server cu cele primite de la entităţile de care primeşte informaţii (ANAF, inspectoratele şcolare, casele de pensii, evidenţa populatiei s.a.), datele eronate reapar în SIUI.

Sintetic, problemele explicitate în cazul SIUI apar şi în sistemul reţetei electronice şi restricţionează accesul pacienţilor vizaţi de ele la servicii medicale.

Alte probleme ale reţetei electronice

Deşi timpul necesar verificării şi înregistrării unei reţete electronice în sistemul reţetei electronice este de obicei de 30-50 secunde, medicii se confuntă cu situaţii în care sistemul reţetei electronice răspunde, uneori cu o eroare, după semnificativ mai mult timp. Procesul de verificare şi înregistrare trebuie reluat, semnătura electronică trebuie revalidată, timp în care activitatea medicului este blocată. Mai mult, prelungirea consultaţiei pacienţilor care se găsesc în această situaţie pentru eliberarea reţetei electronice generează nemulţumiri între pacienţii deja programaţi care sunt astfel nevoiţi să aştepte să fie consultaţi, atenţionau oficialii celor mai importante organizaţii care reprezintă medicii de familie – FNPMF şi SNMF.

Cum prescriu medicii din rural care nu au acces continuu la curent sau internet

Răspunsul scurt: momentan, medicii fără curent sau/şi internet la cabinet fac raportările off line. Aşa spune legea şi tot aşa vede soluţia Siveco, ne spune Sandra Alexiu, secretar la Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF). Dar prescripţia off line e valabilă până la sfârşitul anului 2012. Doar până la finele anului în curs, medicii care din diverse motive nu pot prescrie online au la îndemână opţiunea prescripţiei off line. Sintetic, precrierea şi raportarea off line contrazic tocmai ideea care a generat implementarea sistemului reţetei electronice, pentru că înseamnă muncă suplimentară pentru medic şi mai ales neplătită. Concret, dacă medicul nu are internet când vine pacientul la consultaţie, îi prescrie off line, dar oricum este obligat să introducă în sistem reţeta (la un moment dat, acasă, la primărie, oriunde găseşte internet), ceea ce înseamnă muncă suplimentară şi neremunerată, dincolo de faptul că nu e sustenabil să procedeze aşa pentru o listă întreagă de pacienţi.  

Nu ştim câţi medici din mediul rural nu au acces continuu la curent şi internet. Nici Ministerul Sănătăţii nu ştie. Ştim însă că peste o treime din medicii de familie (3.800 din 12.000) lucrează în mediul rural. Informaţia a fost avansată la finele lunii mai, într-o conferinţă naţională despre informatizarea sistemului sanitar (eHealth Congress). Din estimările Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, 100-200 de medici din rural nu au acces continuu la curent şi internet la cabinet.

ECONOMICA.NET scria în luna martie despre dezideratul fantezist al informatizării exhaustive a medicinei primare din rural, pornind de la premisa că peste 1.000 de cabinete de medicină de familie din mediul rural nu au utilităţi (apă, canalizare, încălzire, gaze). Informaţia apare într-un raport al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar (SNSPMS). Majoritatea cabinetelor de medicină de familie şi a punctelor medicale din eşantionul investigat de SNSPMS necesitau reparaţii interioare, exterioare, de consolidare, reparaţii capitale. Citeşte în ECONOMICA.NET concluziile raportului Şcolii Naţionale de Sănătate Publică.

Până la sfârşitul anului 2012, medicii de familie din rural nu vor avea probleme, pentru că cele două tipuri de reţete – pe hârtie şi electronică – vor funcţiona în paralel.

De la 1 ianuarie însă, de când medicii sunt obligaţi să prescrie exclusiv online, vor apărea cele mai mari probleme ale sistemului care se vor repercuta direct asupra pacienţilor medicilor din rural. Dacă nu pot să prescrie online, pentru că nu au internet, medicii se vor limita la consultarea asiguraţilor din listă, fără a le elibera acestora reţete.

Problemele generate de semnătura electronică

Prescrierea reţetelor electronice presupune utilizarea unei semnături electronice, necesară pentru verificarea în sistem a prescriptorului. Medicii de familie vorbesc despre două situaţii care duc la imposibilitatea utilizării sistemului electronic, din punct de vedere al utilizării semnăturii electronice:

În cazul în care medicul de familie intră în concediu, procedura de recunoaştere în SIUI a semnăturii electronice a medicului înlocuitor nu este în prezent elaborată de către CNAS. Această disfuncţionalitate a dus în această perioadă de testare la anularea tuturor reţetelor prescrise de medicul înlocuitor şi refacerea lor de catre medicul înlocuit, la revenirea din concediu.

În cazul blocarii, pierderii sau furtului semnăturii electronice, durata obţinerii unei noi semnături este de minimum două zile, timp necesar atât emiterii de către furnizorul de servicii de certificare, cât şi înregistrarii în SIUI de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a noii semnături electronice.

A treia componentă a informatizării Sănătăţii: cardul electronic de sănătate

Scopul cardului electronic de sănătate
Sintetic, cardul naţional de sănătate (card electronic) va pune punct procedurismului obţinerii adeverinţei de asigurat de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, document necesar în prezent pentru a demonstra calitatea de asigurat la sistemul de sănătate. Precizăm că obţinerea adeverinţei de asigurat e imperativă tocmai pentru a corecta informaţiile neactualizate, furnizate de sistem (SIUI) despre asigurat.
Pacienţii peste 18 ani vor dovedi calitatea de asigurat prin intermediul cardului naţional de sănătate, evident, odată ce sistemul va fi dat în exploatare.
Rămâne de văzut în ce măsură va fi atins acest deziderat în practică.

Când trebuia lansat: ce a promis CNAS şi ce s-a realizat

Cardul naţional de sănătate era prevăzut să fie introdus încă din 2007, potrivit legii 95/2006 (legea Sănătăţii, n.red). Începând cu anul 2010, am preluat iniţiativa pentru realizarea sa, spunea Lucian Duţă la bilanţul mandatului de preşedinte al Casei Naţionale.
„În ciuda întârzierilor provocate de numeroasele contestaţii, am creat toate condiţiile tehnice să putem începe tipărirea cardurilor cu o cadenţă de circa un milion de carduri pe lună. Soluţia informatică va fi finalizată până în luna noiembrie a anului 2012. Astfel, încă din 2012, aproximativ jumătate din populaţia României va folosi cardul. Vom avea un important mecanism independent de validare a furnizării serviciilor raportate”,  a spus Lucian Duţă, la bilanţul mandatului de preşedinte al CNAS. Estimările lui Duţă s-au dovedit nerealiste.

Nici graficul prevăzut în HG cu normele de aplicare a cardului nu s-a respectat.

Doar până la sfârşitul acestui an vom dovedi calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România prin adeverinţă de asigurat obţinută de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, potrivit HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de sănătate.

Până acum niciun pacient nu a primit cardul naţional de sănătate.

În realitate însă, şi de la 1 ianuarie 2013 vom fi nevoiţi să obţinem acelaşi document, adeverinţa de asigurat, ca să dovedim să suntem asiguraţi la Sănătate, şi mai departe, ca să accesăm servicii medicale. Pentru că nu s-a demarat încă implementarea sistemului cardului la nivel naţional, ci doar în cadrul centrului-pilot, Arad, unde urmează să se experimenteze folosirea lui pe loturi mici.

Până acum, 20 de medici de familie din Arad au primit carduri naţionale de sănătate. Ei au primit cardurile de abia două săptămâni şi nu au apucat să le distribuie încă pacienţilor din listă, a spus pentru ECONOMICA.NET Sandra Alexiu, reprezentant al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Ce va conţine cardul
Informaţiile minime pe cale le va conţine cardul sunt numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări de sănătate, numărul de identificare al cardului şi data expirării cardului, potrivit alineatului 4 din articolul 8 din normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

Asiguraţii nu vor plăti emiterea şi distribuţia cardului naţional de sănătate
Ministerul Sănătăţii va suporta cheltuielile pe care le implică producerea cardului şi distribuţia lui. Dar dacă pierzi cardul de sănătate, tu vei fi cel care va plăti emiterea unuia nou. Aproximativ 2 euro costă un card, potrivit Ministerului Sănătăţii. În situaţia în care cardul nu funcţionează din motive tehnice, vei primi unul nou gratuit, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă de modificare a legii Sănătăţii.

Cardul de sănătate, obligatoriu la fiecare vizită la medic.

Asiguraţii trebuie să ştie că de fiecare dată când vor merge la medic vor trebui să aducă şi cardul naţional de sănătate cu ei.

Nu avem card electronic de sănătate încă, dar deja are o problemă

Concret, dacă apari cu date neactualizate în SIUI, vei apărea la fel şi pe card. „Sistemul (cardului de sănătate, n.red) va prelua însă erorile SIUI. Fiecare medic are o sută de astfel de erori (referitoare la neactualizarea la zi a datelor din sistem, n.red)”, ne-a explicat Rodica Tănăsescu, preşedintele SNMF.

Cine a câştigat câştigat contractul pentru implementarea cardului de sănătate

CNAS a atribuit contractul pentru servicii privind soluţia informatică de implementare a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate asocierii de firme HP şi Novensys Corporation. Vorbim de un contract de peste 87,63 de milioane de lei, fără TVA, adică peste 19,47 milioane de euro, fără TVA.
Contractul prevede servicii de dezvoltare software, servicii IT de consultanţă, dezvoltare de software, internet şi asistenţă, servicii de programare şi de consultanţă software, servicii de programare de sisteme informatice şi software utilitare, servicii de analiză şi de programare de sisteme. Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă, ofertei cu cel mai mic preţ, pe 23 aprilie 2012 (licitaţia lasată în septembrie 2011 de CNAS). Nouă luni durează contractul, de la data atribuirii lui (aprilie 2012).

Citiţi în ECONOMICA.NET mai multe informaţii despre sistemul cardului electronic de sănătate.

Ultima componentă a informatizării Sănătăţii: dosarul electronic de sănătate

Ce va conţine dosarul electronic de sănătate
Dosarul electronic de sănătate va stoca toate informaţiile din istoricul medical al fiecăruia dintre noi, începând cu vacciunurile, continuând cu analizele făcute de-a lungul vieţii, cu bolile cronice cu care trăim, intervenţiile pe care le-am avut, tratamentele administrate, alergiile, intoleranţele. Datele pe care medicul de familie le-a stocat până acum într-un set de fişe, mai stufos pe măsură ce îmbătrânim, vor fi transferate în dosarul electronic de sănătate. Însă acestea nu sunt singurele informaţii stocate în dosarul de sănătate.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a comunicat în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET ce informaţii va conţine dosarul electronic de sănătate.
Punctual, dosarul electronic de sănătate va conţine: datele de identificare ale pacientului, datele demografice care vor fi înregistrate şi actualizate în dosar într-un mod relevant din punct de vedere clinic. Mai departe, dosarul electronic va mai conţine istoricul medical relevant al pacientului, adică informaţii precum: date istorice care au legătură cu diagnosticele precedente, intervenţii chirurgicale şi alte proceduri efectuate pacientului, precum şi probleme de sănătate relevante ale membrilor de familie ai pacientului.
Dosarul electronic de sănătate va mai conţine informaţii privind consimţămintele date de pacient în timpul vieţii (pentru donarea de organe, de exemplu), indicaţii legale date de pacient în timpul vieţii, precum şi informaţiile privind cultura şi religia pacientului.
Acestea sunt datele prevăzute în Caietul de Sarcini al licitaţiei pentru „sistemul informatic integrat dosarul electronic de sănătate”, de altfel, cea mai importantă licitaţie din proiectul dosarului electronic.

Când a promis CNAS că va fi implementat

În 2013, anunţa Lucian Duţă, la bilanţul mandatului de preşedinte al CNAS.

Cât costă sistemul dosarului electronic de sănătate

Proiectul dosarului electronic de sănătate costă peste 83 de milioane de lei, fără TVA.
Pentru realizarea proiectului dosarului electronic de sănătate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat licitaţii pentru trei contracte.

I. Punctual, cel mai important contract din acest proiect vizează achiziţionarea şi implementarea sistemului informatic care susţine dosarul electronic. Contractul este finanţat din bani europeni (prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice) şi a fost câştigat de UTI Systems care a oferit 81,7 milioane de lei, fără TVA.

II. Un alt contract din proiectul dosarului electronic de sănătate vizează achiziţionarea serviciilor de informare şi publicitate pentru implementarea proiectului. Acest contract este estimat la 744.840 de lei, fără TVA şi nu a fost încă atribuit.

III. O altă licitaţie din proiect vizează un contract pentru servicii de audit pentru implementarea sistemului dosarului electronic, contract de 730.000 de lei, fără TVA, care a fost atribuit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate firmei Prosys Audit pe 8 noiembrie 2011.