La prima convocare AGA, miercuri, prezenţa a fost de 19,34%, iar cvorumul minim necesar era de 75%.
Ieri, la a doua convocare, au fost prezenţi acţionari care deţin 40,15% din capitalul Bursei, în vreme ce cvorumul minim necesar era de 50%.
„Este clar că atitudinea brokerilor acţionari absenţi a fost una deliberată, de dejucare a planurilor de schimbare a politicii tarifare şi mai ales de schimbare a actului constitutiv al Bursei de Valori Bucureşti S.A. (BVB).
Schimbarea actului constitutiv al Bursei prevedea tocmai scăderea cvorumurilor necesare pentru decizii strategice majore“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Dan Paul este, totodată, membru al consiliul de administraţie al BVB, dar nu s-a sfiit să critice demersurile colegilor săi.
Proiectul pentru nou sistem tarifar prevede introducerea unui tarif fix lunar, plătit indiferent de volumul de tranzacţii şi o cotă variabilă din valoarea transferurilor realizate.
Potrivit brokerilor, sistemul este de natură să-i scoată de pe piaţă pe aceia dintre ei, care abia supravieţuiesc, în condiţiile unor lichidităţi reduse de pe piaţă.
„Asta contravine înseşi politicii Bursei de atragere de noi emitenţi de acţiuni la cota bursei prin intermediul brokerilor. Cum or s-o mai facă dacă aceştia sunt desfiinţaţi prin tarife“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Lucian Isac, directorul general al firmei de brokeraj Estinvest.
Lucian Isac a venit la AGA tocmai pentru a-şi spune opinia, în ciuda temerii că grupul bancar ar avea suficientă forţă de vot ca să-şi vadă scopurile atinse. Estinvest una dintre firmele de brokeraj lidere al sectorului de retail.
Printre prevederile statutare care urmau să fie schimbate sunt cele referitoare la pragurile de cvorumuri mai mici, la care ar fi devenit statutare decizii strategice precum dizolvarea societăţii.
„Brokerii nu vor ca bursa să se desfiinţeze mai uşor. Pragul de cvorum de 95% din drepturile de vot pentru o astfel de decizie este bun“, a mai adăugat Lucian Isac.
Grupul de acţionari „bancari“ include băncile care sunt membre ale sistemului de tranzacţionare şi o parte din fondurile de investiţii care au impus o nouă conducere acum mai bine un an. Lucian Anghel a fost economist şef al BCR şi lucrează încă în grupul acesteia.
Grupul brokerilor sunt firmele de brokeraj şi liderii acestora.
Modernizarea bursei
„Planul de afaceri şi bugetul pe acest an al BVB nu au fost date peste cap, pentru că, oricum, noul sistem de tarife ar fi intrat în vigoare cel mai devreme la 1 iulie, sau, în a doua variantă, la 1 ianuarie 2014“, a declarat Lucian Anghel, preşedintele Bursei, pentru ECONOMICA.NET.
Planurile conducerii Bursei vor trebui, totuşi schimbate, deşi probabil că nu în esenţă.
„Va trebui să regândim modernizarea bursei în alţi paşi (s.n. , n.r.) şi primii paşi vor fi anunţaţi cu ocazia adunării generale anuale a acţionarilor din 24 aprilie“, a mai spus preşedintele bursei.
Acţionarii insituţionali români (bănci, firme de brokeraj, fonduri de investiţii) au peste 69% din acţiunile BVB, în timp ce fondurile străine de investiţii au 11%. Persoanele fizice române, şi dintre acestea mai ales brokeri, au peste 17% din acţiuni.
Teoria tarifară
Acţionarii Bursei au fost convocaţi miercuri şi joi într-o adunare generală extraordinară pentru a vota schimbarea politicii de comisioane aplicate brokerilor pentru tranzacţiile intermediate.
Propunerea Consiliului de Administraţie presupunea scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei, fiind vizată astfel creşterea lichidităţii.
În aceste condiţii, brokerii cu rulaje foarte mari ar fi suportat costuri mai reduse, iar cheltuielile urmau să crească pentru brokerii care intermediau tranzacţii mai mici.
În prezent, Bursa aplică un tarif de 0,117% din valoarea vânzărilor şi, respectiv, de 0,045% din valoarea achiziţiilor, indiferent de valoarea tranzacţiilor.
Pe ordinea de zi a şedinţei figura şi o serie de modificări ale statutului BVB, printre care şi modificarea cvorumurilor necesare pentru întrunirea adunărilor generale ordinară şi extraordinară.
Pentru adunarea ordinară cvorumul era propus să scadă la 25% pentru prima convocare (50% în prezent), iar în cazul adunării extraordinare cerinţa de prezenţă ar fi putut fi redusă la 25% la prima convocare (75% în prezent) şi, respectiv, la 20% în a doua zi (50% în prezent).