Infringement: Comisia Europeană cere României să pună în aplicare legislaţia UE în domeniul digital şi al mass-mediei

Acestor state membre (România, Estonia, Spania, Croaţia, Cehia, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Suedia) li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere, două noi seturi de norme – Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale şi Codul european al comunicaţiilor electronice – şi să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Ambele acte legislative sunt esenţiale pentru tranziţia digitală a UE. Acestea au fost convenite de comun acord de către statele membre şi ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârşitul anului 2020, scrie Agerpres.

Obiectivul Directivei serviciilor mass-media audiovizuale este să asigure o piaţă unică echitabilă pentru serviciile de radiodifuziune, care să ţină pasul cu evoluţiile tehnologice. În acest scop, directiva a fost revizuită în 2018 pentru a crea un cadru de reglementare adecvat erei digitale, propice unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil şi mai diversificat. Aceasta coordonează legislaţia la nivelul UE privind toate mijloacele de comunicare audiovizuale, atât radiodifuzorii tradiţionali de televiziune, cât şi furnizorii de servicii video la cerere, şi stabileşte măsuri esenţiale de protecţie în ceea ce priveşte conţinutul partajat pe platformele de partajare a materialelor video.

Din cauza transpunerii întârziate, cetăţenii şi întreprinderile din Cehia, Estonia, Irlanda, Spania, Croaţia, Italia, Cipru, Slovenia şi Slovacia nu se pot baza pe toate dispoziţiile directivei, care: creează condiţii de concurenţă echitabile pentru diferitele tipuri de servicii mass-media audiovizuale, garantează independenţa autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei, menţine diversitatea culturală, de exemplu, prin impunerea obligaţiei ca cel puţin 30% din oferta de servicii video la cerere să fie reprezentată de opere europene, protejează copii şi consumatorii prin instituirea de norme pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător din mediul online, inclusiv în cazul serviciilor video la cerere şi combate ura rasială, religioasă sau de orice altă natură prin consolidarea normelor de combatere a incitării la violenţă sau la ură şi a provocării publice de a comite infracţiuni de terorism.

Prin acţiunile întreprinse de UE în domeniul comunicaţiilor electronice, consumatorii se bucură de avantaje precum: o gamă mai largă de opţiuni dintre care să o aleagă pe cea mai potrivită, facturi mai mici la telefon şi standarde mai ridicate de servicii. Codul european al comunicaţiilor electronice modernizează normele actuale ale UE în domeniul telecomunicaţiilor, adaptându-le la era digitală.

Din cauza transpunerii întârziate, consumatorii şi întreprinderile din România, Estonia, Spania, Croaţia, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Suedia nu pot beneficia de: norme clare şi favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali – aceleaşi norme se aplică în întreaga Europă, convergând către o piaţă unică incluzivă, o mai bună calitate a serviciilor – consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari şi de o acoperire mai mare întrucât codul încurajează concurenţa în materie de investiţii, în special în reţelele de foarte mare capacitate, inclusiv în reţelele 5G. De asemenea, consumatorii şi întreprinderile nu pot beneficia de armonizarea normelor (codul sporeşte previzibilitatea în materie de reglementare, inclusiv în ceea ce priveşte asignarea spectrului de frecvenţe radio), protecţia consumatorilor (codul le aduce beneficii consumatorilor şi îi protejează, indiferent dacă utilizatorii finali comunică prin intermediul serviciilor tradiţionale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web) şi corectitudine (codul asigură egalitatea de tratament pentru toţi actorii din sectorul serviciilor de telecomunicaţii, indiferent dacă aceştia sunt tradiţionali sau folosesc servicii bazate pe aplicaţii).

Consumatorii, în special, ar trebui să beneficieze de o protecţie sporită prin intermediul normelor care asigură claritatea informaţiilor contractuale, calitatea serviciilor şi facilitarea schimbării furnizorului de la o reţea la alta pentru a profita de preţuri cu amănuntul mai echitabile. Operatorii şi furnizorii pot beneficia de norme favorabile investiţiilor, cum ar fi cele care stimulează coinvestiţiile în reţele de foarte mare capacitate şi reţele exclusiv angro, sau de previzibilitatea în materie de reglementare şi investiţii, inclusiv în procedurile de asignare a spectrului de frecvenţe radio