ING: Statul are nevoie de 5 miliarde de lei lunar și de un nou împrumut extern ca să acopere deficitul. Dobânda BNR urcă la 6% pe final de an

Necesarul de finanţare al României, estimat de economiștii ING, este de 89 de miliarde de lei până la final de an. Chiar cu banii europeni şi o emisiune externă, de circa 8 miliarde de euro ambele, emisiunile interne de bonduri ar trebui să fie de 5 miliarde de lei lunar, în condiţiile vănzării de titluri către populaţie de 2 miliarde de lei lunar.

Ultimele evoluţii macroeconomice au determinat economiştii ING Bank să îşi modifice unele previziuni legate de evoluţia indicatorilor macroeconomici ai României din acest an. Chiar dacă vom avea o creştere economică de minimum 5% în acest an, deficitele gemene şi inflaţia rămân cuiul lui Pedpelea în ecuaţia macroeconomică.

„Venind la puțin peste 10 miliarde euro (3,8% din PIB) după patru luni din 2022, deficitul balanței comerciale a României s-a mărit cu 41%, uluitor față de aceeași perioadă din 2021. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, deficitul ianuarie-aprilie 2022 este egal cu deficitul pe întregul an din 2016. (..) Ultima dată când România a înregistrat un astfel de deficit a fost în 2008, chiar înainte de recesiunea economică care a urmat în 2009-10”, arată analiza

De asemenea, problemele deficitului bugetar rămân în centrul slăbiciunilor macroeconomice ale României. Creșterea rapidă a PIB-ului nominal va ajuta guvernul să-și respecte ținta de deficit bugetar de 5,8% în 2022.

„În ceea ce privește finanțarea acestuia, lucrurile nu arată bine, dar – oarecum contraintuitiv – aceasta ar putea fi de fapt una dintre motivațiile pentru a rămâne la ținta de deficit. Finanțarea deficitului din 2022 este deja în întârziere, în ciuda faptului că Ministerul de Finanțe acceptă randamente din ce în ce mai mari la licitațiile sale. La sfârșitul lunii mai 2022, aproximativ 39% din nevoile de finanțare au fost acoperite printr-o combinație de emitere de monedă locală și valută puternică, cu mai multă pondere pe cea din urmă”, arată Valentin Tătaru.

Economistul şef estimează nevoile de finanțare pentru perioada iunie-decembrie 2022 la 89 miliarde lei. „Scăzând ceea ce aproximăm pentru o altă emisiune externă și intrările legate de MRR – n.r. Mecanismului de redresare și reziliență – (ambele totalizând aproximativ 8 miliarde de euro), rămânem încă cu o emisiune lunară consistentă de 7 miliarde de lei pe piața locală. Obligațiunile de vânzare cu amănuntul  (n.r. – titlurile Fidelis) vor ajuta probabil oarecum având în vedere randamentele decente pe care Ministerul Finanțelor a decis să le plătească (7,2% pentru obligațiunile pe 1 an și 7,8% pentru obligațiunile pe 3 ani), dar chiar și așa vom rămâne cu sume decente de emis pentru investitorii locali (să zicem 5 miliarde de lei pe lună). Una peste alta, deși provocările rămân, credem că nevoile de finanțare din acest an vor ieși la iveală atâta timp cât Ministerul Finanțelor va fi de acord să plătească randamente aproape de piața secundară”, arată analiza macro a lui Valentin Tătaru.

În acest context, economistul vede ca probabil pentru şedinţele din iulie şi august ale BNR ăaşi de 75 de puncte de bază pentru majorarea dobânzii de politică monetară. „Estimăm că rata cheie va ajunge la 6,00% până la sfârșitul anului și va rămâne neschimbată în 2023”, precizează acesta.

Inflația continuă să surprindă în sus și probabil va depăși 15,0% în iunie. Acest lucru ar putea marca apogeul ciclului inflaționist actual, dar drumul către niveluri mai scăzute va fi lung. Estimăm inflația medie a acestui an la 13,0% și 8,9% în 2023. Un factor-cheie pentru profilul inflației de anul viitor va fi decizia de extindere a limitelor actuale de preț pentru gazele naturale și electricitatea furnizate gospodăriilor. Având în vedere că 2023 este un an pre-electoral, ne îndoim că plafoanele vor fi eliminate complet.