Îngrijorările cu privire la conducerea SUA determină apeluri pentru o apărare mai puternică a UE – articol European Newsroom

Donald Trump, fost preşedinte american şi favorit pentru a deveni candidatul republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, a declarat la un eveniment de campanie că „va încuraja” Rusia „să facă ce naiba vrea” oricărei ţări NATO care nu alocă fonduri suficiente pentru apărare.

Declaraţiile lui Trump despre alianţa militară condusă de SUA au tras un semnal de alarmă în rândul aliaţilor NATO şi au fost ferm condamnate de Casa Albă, preşedintele american Joe Biden calificându-le drept „prosteşti” şi „ruşinoase”.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avertizat că „orice sugestie că aliaţii nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv cea a SUA”.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat că „NATO nu poate fi o alianţă militară a la carte”, adăugând că ea fie există, fie nu există. Ministrul spaniol al apărării Margarita Robles a afirmat că alianţa „nu va accepta nicio acţiune ce ar putea implica o încălcare a drepturilor minime incluse în dreptul internaţional şi Carta ONU a Drepturilor Omului”.

Diplomaţi din mai multe ţări NATO insistă că rămânerea Statelor Unite rămâne fundamentală pentru a descuraja ameninţarea din partea Rusiei. Cu toate acestea, ei rămân optimişti în ceea ce priveşte autenticitatea ameninţărilor lui Trump, argumentând că alianţa a ieşit nevătămată din primul mandat al republicanului.

„Creştere fără precedent” a cheltuielilor pentru apărare, îndoieli despre viitorul ajutor american pentru Ucraina

Stoltenberg a declarat miercuri că 18 dintre cele 31 de ţări ale NATO urmează să atingă în 2024 ţinta de 2% din PIB pentru apărare. Pe fondul invaziei ruse în Ucraina lansate în 2022, anul trecut s-a înregistrat o „creştere fără precedent” de 11% a cheltuielilor pentru apărare în ţările europene din NATO şi în Canada, a adăugat Stoltenberg.

El a spus că în total aliaţii europeni şi Canada vor fi alocat peste 600 de miliarde de dolari pentru apărare după stabilirea obiectivului de 2% din PIB în urmă cu un deceniu. Statele Unite suportă în continuare marea majoritate a cheltuielilor de apărare ale NATO.

„Nu ar trebui să lăsăm loc pentru calcule greşite sau o înţelegere greşită la Moscova cu privire la pregătirea şi angajamentul noastre, la hotărârea noastră de a ne proteja aliaţii”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat la începutul lunii februarie: ”Vom continua să sprijinim Ucraina. Nu este timpul de a deveni pesimişti cu privire la ce se va întâmpla în acest război, care va împlini doi ani peste câteva zile. Avem resursele, avem voinţa ca să putem să facem ca Ucraina să izbândească. Este foarte important să rămânem uniţi şi să continuăm să sprijinim această ţară, pentru că lupta lor este şi lupta noastră, securitatea lor ne protejează şi securitatea noastră”.

Războiul Moscovei împotriva Ucrainei a servit ca semnal de alarmă pentru ţările europene şi a transformat procentul de 2% în cadrul NATO într-o cerinţă minimă, mai degrabă decât într-un obiectiv. Actori cheie, precum Germania, şi-au mărit cheltuielile de apărare şi urmează să atingă acest obiectiv în 2024. Spania îşi propune să atingă obiectivul de 2% până în 2029. Ministrul spaniol al apărării Margarita Robles a declarat că guvernul său depune un „efort extrem de important” în ceea ce priveşte investiţiile pentru apărare, adăugând că bugetul pentru 2023 a înregistrat „o creştere foarte mare” în comparaţie cu anul precedent.

Cu ocazia marcării anul acesta a 20 de ani de la aderarea la NATO, cheltuielile de apărare ale Sloveniei sunt estimate să ajungă la 1,31% din PIB. Ţara intenţionează să crească cheltuielile pentru apărare până la 2% din PIB până în 2030. Modernizarea forţelor armate slovene a luat avânt în ultimii ani, însă planurile de investiţii au fost afectate de inundaţiile catastrofale de anul trecut.

Şeful NATO a declarat joi că salută creşterea investiţiilor în domeniul apărării de către aliaţii europeni, dar că aceasta nu este o alternativă la NATO, ci o modalitate de a o consolida. El a subliniat că puterea o reprezintă faptul de a avea Europa şi America de Nord împreună în NATO.

Deşi accentul este pus pe cheltuielile de apărare ale NATO, problema presantă a sprijinului pentru Ucraina a fost, de asemenea, discutată la reuniunea de miercuri.

Senatul SUA a aprobat cu o zi înainte ajutorul financiar mult amânat pentru Ucraina, însă pachetul pare să fie respins de camera inferioară a Congresului, condusă de republicani. Îndoielile cu privire la viitorul ajutorului american survin în momentul în care Ucraina afirmă că forţele sale sunt depăşite în faţa unui avans lent al Rusiei de-a lungul liniei frontului.

Cu nouă luni înainte ca Joe Biden să candideze pentru realegerea la Casa Albă, secretarul de stat american Antony Blinken participă la Conferinţa de Securitate de la München, alături de vicepreşedinta Kamala Harris. El se confruntă cu îngrijorări tot mai mari în ceea ce priveşte conducerea SUA. Conferinţa care începe vineri reuneşte în fiecare an principalii factori de decizie politici în domeniul apărării şi este văzută ca un barometru al relaţiilor transatlantice.

„Este foarte clar pentru mine oriunde aş merge, când vorbesc cu oamenii, că oamenii care urmăresc ce se întâmplă în SUA par foarte neliniştiţi”, a declarat Comfort Ero, şefa grupului de reflecţie International Crisis Group.

„Cred că SUA este încă văzută ca un jucător influent – atât pozitiv, cât şi negativ – la nivel internaţional. Dar cred că există din ce în ce mai mult un semnal de alarmă, există îngrijorare, nelinişte, în legătură cu incertitudinea, imprevizibilitatea, polarizarea, diviziunea”, a spus ea.

Apeluri privind o poziţie europeană mai puternică privind securitatea în cadrul NATO

Luni, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că trebuie făcut mai mult în ceea ce priveşte cheltuielile de apărare individuale ale ţărilor membre, însă Europa ar transmite un „mesaj clar, indiferent de cine va conduce următoarea administraţie americană”, şi anume că Uniunea Europeană este „suficient de puternică pentru a se putea apăra reciproc”.

„Cel mai mare atu al Occidentului împotriva lui Putin este unitatea noastră. Ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem este să renunţăm la asta”, a reacţionat premierul belgian Alexander De Croo la declaraţiile lui Trump. Cu toate acestea, De Croo a recunoscut că Europa are responsabilitatea de a-şi lua securitatea în propriile mâini: „În următorii ani, trebuie să construim un pilon european mai puternic în cadrul NATO”.

În timp ce Belgia, ţară care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, se numără printre statele cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare din ultimii ani, De Croo insistă că această tendinţă a fost inversată. „An după an, Belgia a cheltuit mai mulţi bani pentru apărare”, a spus premierul. „Dar trebuie să ne uitam şi la modul în care au loc aceste cheltuieli, pentru a ne asigura că propria noastră industrie, în Belgia şi în Europa, va putea creşte şi ea”.

La sfârşitul lunii ianuarie, ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev a subliniat că „strategia industrială europeană pentru apărare ar trebui să contureze modalităţi eficiente de a depăşi dependenţele UE de materii prime, energie şi tehnologii critice, precum şi să introducă măsuri şi instrumente pentru a creşte producţia de produse de apărare, promovarea inovării şi a competitivităţii sectorului apărării”.

Franţa-Germania-Polonia: Triunghiul de la Weimar revitalizat, „un nou impuls” pentru UE

La începutul acestei săptămâni, noul premier polonez Donald Tusk l-a vizitat pe cancelarul german Olaf Scholz la Berlin şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron la Paris pentru a-şi coordona cooperarea în politica externă între ţările lor şi pentru a intensifica cooperarea în domeniul securităţii în Europa.

Scholz a declarat la conferinţa de presă comună că Germania şi Polonia lucrează împreună. Solidaritatea şi acţiunea comună sunt indispensabile. „Mai ales într-un moment în care imperialismul Rusiei ameninţă securitatea noastră comună în Europa, ne susţinem unul pentru altul în UE şi în NATO”, a mai spus Scholz.

Tusk a subliniat că UE este superioară Rusiei în termeni economici şi financiari. „Cu siguranţă nu lipsa banilor va decide soarta acestui război, această confruntare între Rusia şi Ucraina”. Cu toate acestea, a adăugat Donald Tusk, este nevoie de o mai mare hotărâre pentru a folosi bogăţia Europei pentru securitate şi apărare.

Macron l-a lăudat pe Tusk şi guvernul său drept „parteneri de încredere, pro-europeni”, care au o poziţie „clară în ceea ce priveşte securitatea europeană”. De asemenea, el a reiterat apelurile de a consolida industria europeană de apărare.

„Acesta este ceea ce va face posibilă transformarea Europei într-o putere de securitate şi apărare complementară NATO, pilonul european al Alianţei atlantice”, a spus el. În ianuarie, preşedintele francez le-a cerut ţărilor europene să se pregătească să susţină Ucraina dacă Washingtonul decide să-şi retragă ajutorul.

Separat, noul ministru francez de externe, Stephane Sejourne, s-a întâlnit cu omologul său german Annalena Baerbock şi cel polonez Radoslaw Sikorski, lângă Paris. Întâlnirea, desfăşurată în aşa-numitul ”format Weimar”, a inclus o discuţie privind consolidarea cooperării în materie de politică externă şi de securitate.

Acest format este o alianţă creată de cele trei ţări în 1991 pentru a lucra împreună asupra unor probleme europene. Scholz a salutat parteneriatul revitalizat ca fiind „foarte important pentru noi toţi”, cerând ca „un noul avânt” în cadrul Triunghiului de la Weimar să ofere un „nou impuls” Uniunii Europene.

Europa are nevoie de o altă „asigurare de viaţă” pe lângă NATO, a spus Sejourne, după declaraţiile lui Trump.

„Da, avem nevoie de o a doua asigurare de viaţă, nu în locul NATO, nu împotriva NATO, ci în plus” faţă de această organizaţie, a afirmat el. Sejourne a insistat că este necesar să se construiască pe elementul european al NATO, să se construiască propria industrie de apărare, „să cumpărăm european în cadrul industriilor noastre de apărare şi să ne pregătim în caz de conflict”.

„Trebuie să avem grijă de securitatea ucrainenilor şi asta înseamnă să avem grijă de securitatea noastră şi da, cred că avem nevoie de o uniune a apărării şi a securităţii, cu achiziţii comune şi unirea forţelor noastre”, a adăugat Annalena Baerbock.