Inovația românească în 2024. Pierdem teren în fața lumii și a Europei în clasamentul global al ONU

La nivel mondial ne situăm între Arabia Saudită (47) și Qatar (49). În Europa ne clasăm pe locul 41 (o cădere de 10 poziții față de 2022), și suntem, în continuare, depășiți de aproape toate ţările din regiune. Singurele țări din regiune pe care România le depășește sunt state mici sau afectate de război: Serbia (52 în lume), Macedonia de Nord (58), Rusia (59), Ucraina (60), Muntenegru (65), Moldova (56), Bosnia și Herțegovina (80), Albania (84) și Belarus (85).

Europa domină clasamentul cu șapte state în Top 10. Pentru al 14-lea an consecutiv, Elveția a fost desemnată cea mai inovatoare țară din lume. Este urmată de Suedia, SUA, Singapore, Marea Britanie, Coreea de Sud, Finlanda, Olanda, Germania și Danemarca.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a recunoscut GII ca fiind un punct de referință autorizat pentru măsurarea inovării în cadrul rezoluțiilor sale din 2019 și 2021 privind știința, tehnologia și inovarea pentru dezvoltare durabilă. GII măsoară fiecare economie pe baza a șapte piloni de bază ai inovării, care cuprind în total 78 de indicatori.

În perioada 2020-2024 poziția României a oscilat între locurile 46 și 49. Clasamentul se bazează pe două componente majore: Innovation Inputs (inputuri de inovație) și Innovation Outputs (outputuri de inovație), cu poziția generală GII rezultată din acestea.

• În 2020, România a ocupat locul 46 în clasamentul GII, cu inputuri de inovație pe locul 51 și outputuri de inovație pe locul 46.
• În 2021, România a scăzut la poziția 48 în clasamentul general, cu inputuri de inovație pe locul 54 și outputuri pe locul 50.
• În 2022, România a ocupat locul 49 în clasamentul GII, dar a îmbunătățit outputurile de inovație, clasându-se pe locul 43, deși inputurile au fost pe locul 56.
• În 2023, România a revenit la poziția 47 în clasamentul general, cu inputuri pe locul 55 și outputuri pe locul 47.
• În 2024, România se clasează din nou pe locul 48 în GII, cu inputuri de inovație pe locul 57 (în scădere față de anii anteriori) și outputuri pe locul 45 (în creștere față de anul trecut).

Conform datelor, în 2024, România a reușit să îmbunătățească rezultatele pe partea de outputuri de inovație (de exemplu, produse și servicii inovative generate), dar a înregistrat o scădere semnificativă în ceea ce privește inputurile de inovație (factori de resurse și investiții în inovație).

Global Innovation Tracker 2024 arată care este starea actuală a inovării în România, cât de rapid este adoptată tehnologia și care sunt efectele sociale rezultate. Per total, șapte indicatori s-au îmbunătățit pe termen scurt în România și patru indicatori s-au înrăutățit.

CITEȘTE ȘI: Expert Banca Mondială: Nu există nicio țară cu venituri cu adevărat mari care să fi reușit fără cercetare, dezvoltare și inovare. România are cea mai slabă colaborare între sectorul privat și cel de cercetare

În ceea ce privesc investițiile în știință și inovație, datele indică o evoluție mixtă a inovației în România, cu îmbunătățiri pe termen lung în domenii precum brevetele internaționale și investițiile în cercetare, dar cu o scădere recentă a publicațiilor științifice și a investițiilor prin capital de risc.

Publicațiile științifice au cunoscut o scădere de 6,5% în perioada 2022-2023, ceea ce sugerează o ușoară reducere a producției academice recente. Totuși, dacă privim pe o perioadă mai lungă, între 2013 și 2023, există o creștere moderată de 2,5%.

Investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) au crescut cu 1% între 2021 și 2022 și cu 3,3% din 2012 până în 2022, investițiile R&D au înregistrat o creștere cumulată de 3,3%, subliniind o tendință pozitivă în susținerea cercetării.

Capitalul de risc (Venture Capital), care este esențial pentru finanțarea startup-urilor inovative, a avut o evoluție mai fluctuantă. În perioada 2022-2023, numărul tranzacțiilor a scăzut cu 14,3%, iar valoarea tranzacțiilor a suferit o scădere mai accentuată, de 28,8%. Totuși, pe termen lung, între 2013 și 2023, numărul tranzacțiilor de capital de risc a crescut cu 24,6%.

Înregistrările internaționale de brevete reprezintă un alt indicator de inovare, unde România a înregistrat o creștere de 13,2% între 2022 și 2023. Pe termen lung, între 2013 și 2023, înregistrările de brevete au crescut cu 4%, sugerând o îmbunătățire constantă în protejarea și promovarea inovațiilor românești pe piața internațională.

Datele despre adoptarea tehnologiei în România includ statistici referitoare la sanitație sigură, conectivitate (banda largă fixă și 5G), utilizarea roboților.

Astfel, sanitația sigură a crescut cu 3,2% între 2012 și 2022 și doar cu 0,7% între 2021 și 2022, anii imediat după pandemie. În 2022, 87,6 la 100 de locuitori beneficiau de condiții sanitare sigure.

Conectivitatea în banda largă fixă a înregistrat o creștere de 2,6% între 2021 și 2022 și de 6,3% pe termen lung (2012-2022). În 2022, există 32,4 conexiuni la 100 de locuitori.

Pe de altă parte, stocul de roboți industriali a obținut o creștere impresionantă de 15,9% între 2021 și 2022 și de 20,1% între 2012 și 2022.

Toate acestea au un impact socio-economic care a fost împărțit în patru categorii. În ceea ce privește productivitatea muncii, se observă o creștere semnificativă de 3,1% între 2022 și 2023, ceea ce sugerează o îmbunătățire recentă în eficiența muncii. Pe termen mai lung, între 2013 și 2023, productivitatea a crescut cu 3,6%, ceea ce indică o tendință de creștere susținută. În 2023, valoarea productivității muncii în România a atins 91,348 USD, reflectând creșterea economică și adaptarea la noile condiții economice.

Speranța de viață a cunoscut și ea o ușoară îmbunătățire pe termen scurt, cu o creștere de 3,4% între 2021 și 2022, ceea ce sugerează că măsurile recente din domeniul sănătății și stilurile de viață ar putea contribui la creșterea longevității populației. Totuși, pe o perioadă mai lungă, între 2012 și 2022, s-a înregistrat o scădere marginală de 0,1%, ceea ce ar putea semnala provocări mai mari pe termen lung. În 2022, speranța medie de viață în România era de 75,3 ani.

În ceea ce privește schimbările climatice, temperatura medie în 2023 a crescut cu 2,6°C comparativ cu perioada de referință 1951-1980, un semnal clar al efectelor încălzirii globale asupra României. Aceasta reflectă schimbările climatice care au un impact tot mai mare asupra mediului și economiei locale.

Ce ne trage în jos și unde obținem performanță

Autorii studiului atrag atenția că țara noastră performează sub media regională și  sub media grupului de țări cu venituri ridicate în toate domeniile analizate.

România a luat un punctaj ridicat în ceea ce privește exporturile și importurile de servicii TIC ca pondere în comerțul total, împrumuturi de la instituții de microfinanțare ca procent din PIB, creșterea productivității muncii, exporturi de servicii culturale și creative.

Cea mai bună poziție a României (locul 32) este la capitolul Infrastructura (locul 32), producția de cunoștințe și tehnologie (locul 38) și sofisticarea mediului de afaceri (locul 47).

Nu la fel de bine stăm la capitole precum: ”Instituții” (locul 81, în urcare de la locul 75 obținut în 2022), ”Capitalul uman și cercetarea” (locul 70) și nivelul de sofisticare al pieței (67).

Astfel, țara noastră a obținut scoruri modeste la indicatori precum: stabilitatea politicilor pentru desfășurarea afacerilor, creditarea internă către sectorul privat ca procent din PIB, cheltuieli pentru educație raportate la PIB, capitalizarea pieței, numărul companiilor care primesc finanțare din partea fondurilor de capital de risc.