Arsalai a făcut public pentru prima oară un document destinat să-i susţină afirmaţia despre frauda în favoarea lui Ghani: ‘o serie de înregistrări audio secrete’ de calitate mediocră, acuzatoare la adresa unui înalt responsabil al Comisiei Electorale Independente (IEC), Zia-ul-Haq Amarkhail.
În înregistrările unor convorbiri telefonice prezentate ca având loc între acesta din urmă şi alţi responsabili ai IEC, precum şi un ‘membru al echipei Ghani’, se aude vocea presupus a fi a lui Amarkhail care asigură că unele persoane sunt ‘utilizate’ pentru a favoriza alegerea lui Ghani.
Pe de altă parte, aceeaşi voce cere unui responsabil al IEC să angajeze etnici uzbeci şi paştuni, reputaţi ca fiind favorabili lui Ghani, el însuşi paştun aliat generalului uzbec Abdul Rashid Dostom.
Echipa campaniei lui Abdullah a refuzat să precizeze originea acestei înregistrări, a cărei autenticitate este dificil de verificat în mod independent, şi a cerut destituirea lui Amarkhail.
Încă din prima zi după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 14 iunie, Abdullah Abdullah a avut mai multe întâlniri cu presa, explicând cum – potrivit lui – IEC, Comisia pentru reclamaţii electorale (ECC), tabăra Ghani şi chiar preşedintele încă în exerciţiu Hamid Karzai ar fi conspirat pentru a-i răpi victoria.
Abdullah, clasat în fruntea candidaţilor în primul tur al prezidenţialelor din 5 aprilie cu 45 % din voturi faţă de rivalul său Ashraf Ghani (31,6 %) a denunţat ‘violări flagrante’ ale Legii electorale în detrimental taberei sale în turul al doilea.
Deşi el a declarat că aşteaptă din partea susţinătorilor săi ‘să respecte legile afgane şi interesele naţionale’, aceştia au manifestat duminică în a doua zi consecutiv în Kabul şi Herat (în vestul Afganistanului), scandând ‘Moarte IEC !’, ‘Moarte lui Amarkhail !’, ‘Viaţă îndelungată lui Abdullah !’, mai ales după ce candidatul lor a anunţat că va boicota IEC.
La Herat, circa 400 de persoane s-au declarat duminică decepţionate de procesul electoral, unele dintre ele incendiindu-şi simbolic cărţile de alegător.
Aceste alegeri marchează o cotitură crucială în viaţa politică a Afganistanului după 13 ani de preşedinţie a lui Hamid Karzai, care conduce ţara după căderea talibanilor în 2001. Această primă predare a mandatului unui preşedinte ales altuia ar urma să se efectueze în momentul retragerii trupelor NATO până la sfârşitul anului 2014.
La rândul ei, misiunea Naţiunilor Unite în Afganistan (UNAMA) a încercat să calmeze tensiunile printr-un comunicat transmis prin reţelele de socializare. ‘Încurajăm partizanii celor doi candidaţi să se abţină de la declaraţii incendiare, discursuri pline de ură şi declaraţii care să încurajeze disensiunile etnice’, i-a invitat şeful UNAMA, Jan Kubis, în mesajul său.
Abdullah Abdullah a evocat în ultimele zile posibilitatea unei medieri a ONU pentru a scoate ţara din impasul politic, propunere aprobată de Karzai, în pofida ostilităţii declarate a acestuia faţă de orice ingerinţă străină în politica afgană.
Dar purtătorul de cuvânt al ECC, Nader Mohseni, a ripostat duminică declarând că nicio mediere nu ar fi necesară, acceptând rolul ONU doar ca observator, potrivit canalului de televiziune afgan ToloNews.
În 2009, Abdullah s-a retras din al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, evocând fraude şi lăsându-i, de fapt, preşedinţia lui Karzai.
Rezultate preliminare ale scrutinului sunt aşteptate în 2 iulie, numele noului preşedinte urmând a fi anunţat în 22 iulie.