INS a îmbunătăţit estimarea PIB: -0,9% în T2. Socol: Recesiunea e pur statistică, e posibil să revenim pe plus

Institutul Naţional de Statistică (INS) a îmbunătăţit azi estimarea privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul doi din acest an faţă de trimestrul anterior, de la -1% la -0,9%, în timp ce creşterile semestriale şi anuale au rămas neschimbate faţă de estimarea anterioară, respectiv +1,5% şi +2,6%, date ajustate sezonier, potrivit noilor date provizorii publicate azi, citate de Agerpres. 

Cu toate că, strict din punct de vedere tehnic, România este în recesiune, (minus 0,9% în trimestrul doi, şi minus 0,1% în trimestrul 1), Guvernul spune că scăderea PIB ajustată este în marja de eroare şi că este posibil ca datele pentru cel de-al treilea trimestru să arate că economia a trecut din nou pe plus.

„Datele statistice publicate astăzi de INS arată faptul ca discuţia privind intrarea României în recesiune tehnică este o chestiune pur statistică. Ajustarea de la 0,2% la 0,1% nu numai că intră în marja de eroare de 0,3% dar atunci când se vor introduce datele pe Q3 2014 este foarte probabil ca minus 0,1 din Q1 2014 sa se transforme in plus. Cu 2,6% creştere economică semestrul 1 2014 faţă de semestrul 1 2013, România are a opta rată de majorare a PIB real din UE, crescând de două ori mai mult decât media europeană şi de peste 3 ori mai mult relativ la media zonei euro” a declarant Cristian Socol, consilier pe probleme economice al prim-ministrului Victor Ponta.

“Economia Romaniei este sustenabilă din punct de vedere macroeconomic, România respectă toate criteriile de convergenţă nominală pentru aderarea la Zona Euro. Din mai 2012 până în august 2014 am creat 166.000 de locuri de munca stabile (persoane care lucrează 8 ore pe zi, 22 de zile lucrătoare pe lună).Producţia industrială s-a majorat cu 9,7% în primele 7 luni din 2014 relativ la aceeaşi perioadă din 2013. Exporturile României au atins un nivel record de 4,8 mld euro în luna iulie 2014. Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,9%, iar puterea de cumpărare a angajaţilor a crescut cu 4%. În august 2014 puterea de cumpărare a salariaţilor a depăşit cu 3,6% nivelul înregistrat în august 2008! Vom continua să distribuim echitabil beneficiile creşterii economice (chiar dacă mai mică decât anul trecut) prin realizarea unui mix consistent între stimularea economiei private şi măsuri de creştere a veniturilor populaţiei pentru refacerea plasei de siguranţă socială afectată puternic de măsurile de austeritate din 2009-2011. Până la urma contează ceea ce simt românii în traiul de zi cu zi” spune Socol.

Ce a condus la formarea PIB

Industria alături de sectorul informaţii şi comunicaţii şi de cel al tranzacţiilor imobiliare au avut cea mai importantă contribuţie la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul doi din acest an, în timp ce comerţul, agricultura, construcţiile au tras în jos economia, scrie Agerpres.

‘Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II 2014, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: tranzacţiile imobiliare, de la +0,1% la +0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +1,8 puncte procentuale (de la 101,4% la 103,2%); impozitele nete pe produs, de la +0,9% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu -1,5 puncte procentuale (de la 106,8% la 105,3%)’, se precizează în comunicat. 

Pe partea de utilizare a PIB, în trimestrul doi al anului 2014, cea mai importantă contribuţie la creşterea economiei au avut-o consumul (+3,3%) şi exporturile (+1%), în timp ce investiţiile au avut o contribuţie negativă de 2,9%. 

Unde se duc banii

‘Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II 2014, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +3,0% la +3,3%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei cu +0,2 puncte procentuale (de la 103,9% la 104,1%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +19,9 puncte procentuale (de la 101,1% la 121,0%); formarea brută de capital fix, de la -3,0% la -2,9%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,2 puncte procentuale (de la 87,2% la 87,4%); exportul net de bunuri şi servicii, de la +0,9% la +1,0%, ca urmare a scăderii cu 1,6 puncte procentuale a contribuţiei importului de bunuri şi servicii corelată cu scădere ceva mai redusă, cu 1,5 puncte procentuale a exportului de bunuri şi servicii’, se precizează în comunicatul INS, citat de Agerpres.