INS a recofirmat rata de creştere economică din primul trimestru, dar a majorat valoarea PIB cu 1 miliard de euro
În 16 mai, primele estimări publicate de către INS indicau că produsul intern brut, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în primul trimestru cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior.
Ratele au fost confirmate în iunie şi apoi în al doilea set de date provizorii, publicat vineri.
INS a modificat în urcare, în schimb, valoarea PIB din primul trimestru.
Primele date provizorii, din iunie, arătau că, pe seria brută, valoarea PIB din primul trimestru a fost de 159,67 miliarde lei (circa 35,3 miliarde euro), în timp ce, pe seria ajustată, valoarea PIB este semnificativ mai mare, de 199,89 miliarde lei (44,2 miliarde euro).
Datele publicate vineri arată o valoare a PIB din primul trimestru de 164,21 miliarde lei (circa 36,3 miliarde euro), pe serie brută, şi de 203,64 miliarde lei (45 miliarde euro), pe seria ajustată.
Statisticile arată o accelerare a creşterii economice faţă de ultimul trimestru din 2016, când PIB-ul României a crescut cu 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe serie brută, şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.
În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III şi de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.
Analiştii se aşteaptau la o menţinere a unei rate înalte de creştere economică în primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depăşit semnificativ estimările.
INS a publicat şi date revizuite privind evoluţia sectoarelor economice, care arată că, în primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.
Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% (la fel ca în primele date provizorii) faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,4% (revizuit de la 9,1%).
De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% (revizuit de la 7,3%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,8% (revizuit de la 6,7%).
Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărire şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.
De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%). În primele date provizorii, construcţiile erau pe minus, însă datele revizuite arată o creştere.
Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.
Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2% (revizuită puternic în scădere, de la +1,1% în primele date provizorii), arată datele revizuite ale INS.
În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut în primul trimestru cu 1% (revizuit de la 0,7%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primul trimestru, agricultura a continuat să aibă o pondere redusă la formarea PIB-ului României, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 22,5%, construcţiile – cu 3,3%, comerţul – cu 19%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 6,2%, trazacţiile imobiliare – cu 8,8%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 13,8%, restul fiind aportul altor sectoare.
Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere anuală la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.
În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.
Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 4,5%.
Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.
Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în primele luni din acest an.
viewscnt