INS menţine estimarea de creştere a economiei cu 2,8% pentru primul trimestru

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2021, a fost de 284,971 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de trimestrul IV 2020 şi la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul I 2020, scrie Agerpres.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2021 a fost de 223,479 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul I 2020.

„La scăderea PIB, în trimestrul I 2021 faţă de trimestrul I 2020, au contribuit următoarele ramuri: tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,7%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 9,7%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,5%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 16,4%; impozitele nete pe produs (-0,2%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 1,9%”, menţionează INS.

Conform INS, contribuţii pozitive au înregistrat: industria (+0,4%), cu o pondere de 18,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (+0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea contribuţiei a fost cauzată, în principal, de exportul net (-2,6%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,4%, comparativ cu cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, de numai 0,6%. Contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,8%, contribuind cu 0,5% la creşterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 9,9%, contribuind cu 1,7% la creşterea PIB.

INS precizează că estimările „semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate marţi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.

România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană, cu un avans al Produsului Intern Brut de 2,8% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) şi Lituania (1,8%), arată datele preliminare publicate marţi de Eurostat. În schimb, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o contracţie de 0,4%, iar economia zonei euro a scăzut cu 0,6%, în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Aceste declinuri vin după scăderile înregistrate în trimestrul patru al anului trecut, minus 0,5% în UE şi minus 0,7% în zona euro.

Experţii Fondului Monetar Internaţional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7 procente, precizând, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, se arată în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei româneşti.

„Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei”, precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.