INS nu poate accesa datele administrative care îi sunt necesare. Trebuie să promoveze modificarea legislaţiei – raport

‘În pofida dispoziţiilor din legea statisticii, acestea părând a fi decisive, INS este, în multe cazuri, în imposibilitatea de a avea acces la datele administrative care ii sunt necesare, dat fiind că deţinătorii datelor refuza accesul INS la date sau refuză să le predea, fie pentru a respecta legislaţia referitoare la datele administrative în cauză sau deoarece consideră că furnizarea datelor către INS este o încălcare a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. Prin urmare, INS a întâmpinat dificultăţi în obţinerea unor evidenţe administrative’, se spune în raport.

Potrivit documentului, imposibilitatea accesării datele administrative reprezintă, pentru INS, un obstacol în continuarea modernizării colectării de date de la persoane fizice şi gospodării, scrie Agerpres.

‘INS consideră că imposibilitatea accesării datele administrative reprezintă un obstacol în continuarea modernizării colectării de date de la persoane fizice şi gospodării. INS doreşte, în special, să ajungă la o bună acoperire a migraţiei şi mobilităţii sociale a populaţiei şi să continue progresele începute odată cu recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, pentru ca, în viitor, începând cu recensământul din 2020, acestea să se bazeze în special pe registrele şi evidenţele administrative’, se mai arată în raport.

În acest context, INS a elaborat un ‘proiect de lege privind statisticile demografice’.

‘Dacă este aprobat acest proiect, legislaţia rezultată ar elimina alte dispoziţii legislative care sunt aplicate de diferite autorităţi deţinătoare de registre pentru a refuza furnizarea de date în scopuri statistice. INS va avea responsabilitatea de a crea un registru statistic de evidenţă a populaţiei bazat pe datele administrative existente. Acest registru ar conţine nu numai caracteristici demografice, ci şi diverse informaţii sociale şi economice privind persoanele fizice şi gospodăriile, cum ar fi nivelul de educaţie, veniturile, statutul profesional, asigurare socială şi protecţia socială, precum şi la anumite profesii din sectorul sănătăţii. Autorităţile care deţin date cu caracter administrativ, conform propunerilor din proiectul de lege, vor fi obligate să furnizeze INS date pentru întocmirea şi întreţinerea registrului statistic al populaţiei’, susţine raportul menţionat.

În prezent, susţin specialiştii Peer Review, INS are în curs de pregătire modificări ale legii statisticii pentru a ţine seama de amendamentele aduse Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene.

‘O serie de modificări sunt prevăzute, de asemenea, pentru a moderniza legea statisticii. Evaluatorii Peer Review propun INS să folosească această ocazie pentru a revizui dispoziţiile din lege referitoare la colectarea datelor, astfel încât să determine dreptul de acces şi de utilizare a datelor administrative în scopurile statisticii oficiale, respectând în acelaşi timp pe deplin confidenţialitatea datelor individuale şi obligaţia de protecţie a datelor statistice’, se subliniază în raport.

În perioada 2014-2015, institutele naţionale de statistică din Uniunea Europeană şi Eurostat au fost supuse unei evaluări detaliate a activităţii de statistică, denumită generic Peer Review. Obiectivul Peer Review a fost acela de a evalua măsura în care institutele de statistică, Eurostat dar şi Sistemul Statistic European în ansamblul său sunt armonizate cu Codul de practici al statisticilor europene.

INS România a fost supus acestei evaluări în perioada 20-24 aprilie 2015, iar echipa de evaluatori a fost formata din trei experţi internaţionali.

Institutul Naţional de Statistică (INS) este instituţia statistică din România şi agenţia centrală în cadrul sistemului statistic naţional (SSN). INS este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Acesta este condus de un preşedinte, asistat de trei vicepreşedinţi, numiţi de prim-ministru. INS are aproximativ 1,700 de angajaţi, aflaţi în biroul central din Bucureşti şi în 42 de oficii teritoriale din întreaga ţară, 8 direcţii regionale şi 34 de direcţii judeţene.