INS: Aproape 70% dintre românii care trăiesc la oraş spun că au nevoie de venituri peste 2.000 lei pentru cheltuielile casei

‘Aproape o treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei şi 2.000 lei, dar ceva mai mult de jumătate dintre gospodării au nevoie de cel puţin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Peste un sfert din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar’, se arată în document.

Potrivit datelor INS, în general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.

‘Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, dacă în mediul rural puţin peste 21% din gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare doar pentru 6% din gospodării’, informează documentul citat.

Dintre gospodăriile urbane, 67% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar.

‘Venituri modeste (de până la 500 lei) sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cele cu cap de gospodărie vârstnic, de cele cu statutul ocupaţional de agricultor, precum şi de gospodăriile care nu au în componenţă copii dependenţi. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodării se regăsesc în intervalul 4% – 9%’, precizează INS.

În decembrie 2014, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.866 lei, în timp ce în august 2015 se situa la 1.813 lei.

Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în medie, anul trecut a fost de 1.697 lei, iar pentru acest an estimează 1.817 lei.

Sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) INS a constatat că mai mult de o treime din gospodării (37,6%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare.

‘Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2014, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (53,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,3%) şi abonamentul telefonic (32,2%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,6%) şi chirie (1,5%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care plătesc chirie pentru locuinţă sau au de restituit împrumuturi’, informează publicaţia.

Anul trecut, împrumuturile, ca instrument financiar, au fost folosite de 10% din gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (47,3%) şi cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc, (41,2%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,5%), pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,0%) şi pentru investiţii (2,4%).

România a atins în august 2015 cel mai mare număr al restanţierilor persoanelor fizice la bănci şi instituţii financiare nebancare din ultimii 2 ani şi o lună, în condiţiile în care 719.235 de români aveau datorii mai mari de 30 de zile, se arată în datele Băncii Naţionale a României (BNR). Un nivel mai mare decât în august 2015 a fost consemnat în iunie 2013 când numărul datornicilor era de peste 740.000. De la începutul acestui an, numărul restanţierilor a crescut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restanţe erau în euro, respectiv 4,98 miliarde de lei, restul fiind în lei (peste 4,38 miliarde lei), alte valute (circa 1,93 miliarde lei) şi dolari (aproximativ 69 milioane lei). Astfel, suma totală a datoriilor depăşeşte 11,3 miliarde lei, din care peste 7,9 miliarde erau întârzieri mai mari de 90 de zile.

Potrivit raportului asupra stabilităţii financiare, la nivel agregat, îndatorarea populaţiei este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la bănci şi 5 miliarde lei la IFN, iunie 2015), raportul serviciul datoriei creditelor bancare în venitul net bănesc reducându-se cu 2,8 puncte procentuale în perioada analizată (decembrie 2013 – iunie 2015).

‘Scăderea indicatorilor agregaţi ai gradului de îndatorare a populaţiei s-a datorat factorilor: bilanţieri, precum reducerea datoriilor, ca urmare a unui flux mai redus al creditării comparativ cu volumul creditelor ajunse la maturitate sau scoase din bilanţ de către bănci, macroeconomici – precum creşterea veniturilor nete băneşti (inclusiv a salariului minim pe economie) şi a avuţiei nete a populaţiei, monetari, respectiv diminuarea ratelor de dobândă până la minime istorice şi fiscali, respectiv diminuarea TVA. Îndatorarea populaţiei este semnificativă din perspectiva numărului persoanelor cu credite la bănci şi IFN. În prezent, 4,3 milioane persoane deţin credite de la aceste instituţii financiare (din care 1,4 milioane persoane deţin carduri de credit), reprezentând 47 la sută din populaţia activă (iunie 2015). În medie, un debitor are 1,6 credite la bănci şi IFN, iar 20 la sută din debitorii băncilor au credite la cel puţin două bănci (iunie 2015)’, informează BNR.