Insolvența Blue Air: transferuri netransparente, vânzări de certificate CO2 primite gratuit, plăți preferențiale, documente fictive. Administratorul cere atragerea răspunderii patrimoniale a foștilor acționari

Marin Druga, administratorul special al Blue Air, contestă raportul cauzelor care au dus la insolvența companiei, realizat de consorțiul format din Infinexa Restructuring și Mușat&Asociații. Acesta cere instanței refacerea raportului și atragerea răspunderii patrimoniale a foștilor acționari și administratori, care prin măsurile luate se fac vinovați de starea în care a ajuns operatorul aerian.

În raportul privind cauzele care au dus la insolvența Blue Air, prezentat recent de Economica.net, administratorii judiciari au declarat că, după analizarea documentelor, nu sunt motive care să ducă la atragerea răspunderii patrimoniale a foștilor acționari.

Ce nereguli mai sunt la Blue Air

Despre foștii administratori, Druga spune în cererea formulată instanței că „au generat, menținut și lăsat o situație dezastruoasă și incertă în situația bunurilor, care a permis printre altele, ca active aparținând patrimoniului Blue Air Aviation SA să fie folosite și de către o societate terță, înființată de foștii acționari, și anume Hello Jets, cum este cazul serverului aflat în patrimoniul debitoare”, se arată în cererea administratorului special, consultată de Economica.net în platforma Termene.ro. 

Alte nereguli semnalate de Druga în cererea sa:

• Din creditul primit de la Eximbank ca ajutor de stat au fost efectuate plăți către acționari, deși acest aspect este interzis de ordonanța care a dus la acordarea ajutorului de stat, aspect constatat și de ANAF;
• Fosta conducere a vândut certificatele de CO2 alocate gratuit de către Comisia Europeană. Acest lucru a dus la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor față de Fondul de Mediu din România, ceea ce a atras o penalitate de 22 de milioane de euro;
• Au fost făcute plăți preferențiale către anumiți creditori, în dauna celor care au acceptat concordatul preventiv. S-au făcut plăti de peste 500.000 de euro/lună către fostul acționar Cristian Rada pentru utilizarea mărcii flyblueair, deși compania avea mărci proprii înregistrate la OSIM;
• Administratorii și acționarii precedenți au continuat în mod deliberat și în interes personal continuarea activității companiei în condițiile în care concordatul preventiv eșuase, iar societatea era în vădită încetare de plăți. Deciziile și operațiunile derulate au dus la creșterea datoriilor în 2022;
• S-a realizat un transfer de activitate de la Blue Air Aviation către Blue Air Technic, dar nu într-o modalitate clară și transparentă, ci printr-un amestec de operațiuni mai mult sau mai puțin înscrise în evidențele Blue Air. Acest lucru a creat situații neclare în contabilitatea debitoarei și nu au fost introduse mai mult de 1.100 de facturi aferente anilor 2021 și 2022;
• Au fost lăsate neînscrise avansuri date spre decontare foștilor salariați, în valoare de circa 1,6 milioane de lei;
• În perioada dinainte de preluarea Blue Air de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) au fost încheiate mai multe documente fictive care au dus la mărirea pasivului companiei;
• Au fost încheiate contracte ruinătoare atunci când Blue Air nu avea bani în conturi, iar salariile angajaților nu erau plătite.

Blue Air a fost a treia cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală și de Est, după Wizz Air și LOT Polish Airlines, potrivit datelor din raportul cauzelor care au dus la insolvența operatorului aerian și consultat de Economica.net.

• • Citește și Cum a ajuns Blue Air de la a treia cea mai mare companie din regiune la un cartof fierbinte în mâna statului și ce avertizări a trimis Comisia Europeană

Compania românească reușise să ajungă la afaceri de peste 500 de milioane de euro în 2018. Avea o rețea de peste 120 de rute europene cu 5 milioane de pasageri transportați, din care 70% proveneau din diaspora. Deși a avut planuri ambițioase, inclusiv de listare la Bursa de Londra și a cooptat în echipă specialiști, printre care și pe Mihai Tănăsescu, fostul ministrul al Finanțelor și reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional (FMI), Blue Air n-a mai făcut față turbulențelor cauzate de pandemie și a dispărut de pe piață.