Insolvențele companiilor cu venituri peste 0,5 milioane de euro au crescut cu 29% în 2023 comparativ cu anul precedent

Anul trecut, vânzările din retail au crescut cu doar 2,2%, sub media din anul precedent de 6,2%. Paradoxal, consumul a decelerat semnificativ sub nivelul din anul precedent, deși dinamica salariului a depășit creșterea medie a prețurilor, arată un comunicat de presă al Coface România. Pe fondul temperării cererii și reducerii presiunilor de costuri pe segmentul de hidrocarburi, energie, cereale și materiale de construcții, inflația și-a continuat trendul descrescător până la 6,61% la finalul anului 2023, semnificativ sub nivelul înregistrat la debutul anului (15%) sau maximul din toamna anului precedent (16,8% în noiembrie 2022).

Principala vulnerabilitate pe plan macroeconomic în anul 2023 a fost perpetuarea deficitelor duble, deficitul fiscal înregistrat pe parcursul anului 2023 fiind de 89,9 mld. lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ținta inițială de 4,4%. Totodată, datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB în 2023. 

“Anul 2023 poate fi definit ca un an stabilității pentru mediul de afaceri, fără creșteri notabile ale numărului de insolvențe. Chiar dacă am evitat o recesiune, după o decelerare a creșterii reale la aproape 2%, comparativ cu 4,1% în 2022, aceasta fiind una dintre cele mai bune creșteri din regiune, contextul economic rămâne relativ complicat. Deficitele fiscale și comerciale mari pot genera riscuri și vulnerabilități pentru populație și mediul de afaceri. Astfel ne așteptăm la o creștere moderată a numărului de insolvențe în 2024 cauzată în special de scăderea consumului și de costul mare de finanțare. Umărim evoluțiile macro și micro economice pentru a putea susține pas cu pas companiile cu soluții adaptate la dinamica pieței”, a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România.

Evoluția firmelor insolvente – “podiumul” râmâne neschimbat

Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență rămân aceleași ca și în 2022: construcții (1.446), comerț cu amănuntul (825) și comerț cu ridicata și distribuție (815) și păstrează o concentrare de aproximativ 46% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2023. Această evoluție este justificată de faptul că aceste 3 sectoare dețin aproximativ 39% din totalul companiilor din România.

Dintre acestea, creșterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedura de insolvență a fost raportată în sectorul construcțiilor (+6% vs. 2022), care deține cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvențe (22%).

Din numărul total de companii intrate în insolvență în 2023 companiile înființate înainte de 2016 reprezintă aproximativ 54%, în scădere de la aproximativ 60% în 2022. Anul trecut a fost deschisă procedura de insolvență pentru 460 companii cu venituri peste 0,5 mil. EUR, în creștere cu 29% comparativ cu anul 2022 și cu 4% față de 2019. Dintre acestea doar 45 de companii aveau cifra de afaceri peste 5 mil. EUR, ceea ce indică un impact financiar și social mai scăzut în economie.

De asemenea, anul trecut au fost deschise 61 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 21 de proceduri deschise în 2022. Dintre companiile intrate în concordat preventiv în 2023,  8  au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de peste 5 mil. EUR și aveau 1.229 de angajați.

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României prin publicarea lor de catre Centrala Incidentelor de Plăți, în 2023 au fost refuzate la plată 33.790 de instrumente de plată, iar valoarea totală refuzată la plată a fost de 2.135 mil. lei. Cu toate că observăm o creștere atât ca valoare refuzată (37%), cât și ca număr de incidente (17%) comparativ cu 2022, valorile înregistrate în 2023 sunt sub valorile înregistrate în 2019: -33% ca valoare refuzată și -27% ca număr de incidente.

“Observăm că în ultimii 5 ani numărul de insolvențe se menține relativ constant, iar în ultimii 2 ani dinamica semestrială este aproximativ egală cu 0% ceea ce arată o stabilitate a mediului antreprenorial românesc. Touși, la nivel microeconomic se conturează o serie de provocări pentru 2024 cum ar scăderea consumului, costul de finanțare mare dar și noul set de taxe și impozite intrat în vigoare începând cu acest an, care vor pune o presiune constantă pe activitatea economică. Acest lucru ar putea duce la extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvență al companiilor vulnerabile”, a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România.

Distribuția teritorială a insolvențelor

La nivel teritorial, 6 județe alături de București însumează 51% din totalul numărului de insolvențe deschise în 2023, în creștere cu 2 pp față de 2022. Capitala conduce clasamentul cu 1.289 de insolvențe în creștere cu 19% față de 2022, urmată de județele Bihor, Cluj, Timiș, Constanța, Iași, Ilfov. Companile din aceste județe au aproximativ 46% din numărul total de angajați ai companiilor care au intrat în insolvență în 2023. Din totalul firmelor care au depus situațiiile financiare aferente anului 2022, s-a raportat un număr mediu de  26.751 de angajați în 2022 al companiilor insolvente, din care cele 6 județe + București însumează 12.314.

Aceleași județe și Bucureștiul dețin o pondere de 48% din totalul numărului de înmatriculări și de 41% din totalul numărului de radieri. Cele mai multe companii au fost înmatriculate (31.091) și radiate (11.820) în București.

Radiografia mediului de afaceri local

Pe parcursul anului 2023 au fost înmatriculate 147.026 de persoane juridice din care SRL 96.839, în scădere față de 2022, când au fost înregistrate 152.809 de companii. În ceea ce privește numărul companiilor radiate evoluția este una favorabilă, anul trecut fiind înregistrate 71.241 de radieri, în scădere cu 3,4% față de 2022 și cu 43% comparativ cu 2019 când au fost raportate 101.601 noi radieri. Analizând distribuția sectorială a companiilor înmatriculate în 2023 observăm o corelație ridicată cu structura companiilor deja existente. Practic, cele mai multe companii sunt înființate în sectoarele care au deja cele mai multe companii active, ceea ce reflectă o preferință a populației pentru anumite tipuri de activități.