Inspecţia Judiciară transmite că proiectul de modificare a legilor justiţiei este în contradictie cu necesitatea autonomiei instituţionale

Inspecţia Judiciară transmite că proiectul de lege de modificare a legilor justiţiei, publicat miercuri seara de Ministerul Justiţiei, este în contradicţie cu necesitatea autonomiei instituţionale. Proiectul prezentat prevede ca Inspecţia să treacă de la CSM în subordinea Ministerului Justiţiei.
Economica.net - joi, 31 aug. 2017, 09:18
Inspecţia Judiciară transmite că proiectul de modificare a legilor justiţiei este în contradictie cu necesitatea autonomiei instituţionale

„Am spus-o şi cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale Inspecţia Judiciară ar trebui să se bucure de independenţă faţă de orice altă entitate. Conducerea Inspecţiei Judiciare atrage atenţia asupra faptului că simpla independenţă operaţională, pe care legea o prevede şi în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituţională, la care ministrul justiţiei a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei. În acest context, proiectul de lege dat publicităţii ieri este în contradicţie cu poziţiile noastre pubice şi cu necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a Inspecţiei Judiciare”, transmite Inspecţia Judiciară.

Proiectul de modificare a legilor justiţiei, publicat miercuri pe site-ul ministerului, arată că Inspecţia Judiciară (IJ) va trece, din subordinea CSM în cadrul Ministerului Justiţiei, instituţia având titlul de structură cu personalitate juridică.

„Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Ministerul Justiţiei. (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiţiei”, se arată în articolul 109 al proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului.

În acelaşi document mai este prevăzut faptul că, în realizarea atribuţiilor sale, IJ dispune de un aparat propriu.

„(2) Aparatul propriu al IJ este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului prorpiu al IJ, funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual. (3) Organizarea şi funcţionarea IJ, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial, Partea I. (4) IJ funcţionează cu un număr maxim de 110 posturi. (5) Numărul maxim de posturi pentru aparatul IJ poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Justiţiei. (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale IJ se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidenţiate distinct în bugetul Ministerului Justiţiei”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în proiect mai este precizat faptul că şi conducerea IJ este numită de către ministrul Justiţiei, pe baza unui concurs.

„(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs ce constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. (2) Concursul se organizează de Ministerul Justiţiei, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către ministrul Justiţiei, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. (6) Ordinul ministrului Justiţiei prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia suspendă executarea ordinului ministrului justiţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă”, mai prevede pachetul de legi.

Evaluarea calităţii managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finanţat de Ministerul Justiţiei.

Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, atribuţii precum: conducerea şi organizarea instituţiei, exercită atribuţii legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite, ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, stabileşte echipele de control, evaluează personalul din subordine, stabileşte atribuţiile etc.

„(2) Inspectorul-şef al IJ nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanţarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege. (…) Inspectorii din cadrul IJ sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Ministerul Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani care poate fi prelungit o singură dată, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 10 ani în aceste funcţii, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare”, se mai precizează în document.

Te-ar mai putea interesa și
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit în momentul de faţă este aplicaţia unică a statului, a declarat,......
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise ...