Instanţa a respins cererea avocaţilor lui Adrian Năstase de recuzare a judecătoarei Ioana Bogdan

Judecătorii care au analizat cererea de recuzare a Ioanei Bogdan au respins, luni, cu majoritate de voturi, solicitarea avocaţilor lui Adrian Năstase. Trei judecători din cei cinci care au analizat cererea au hotărât respingerea acesteia, în vreme ce alţi doi au dispus în sensul admiterii cererii.

Astfel, discuţiile în dosarul „Zambaccian” au fost reluate, în completul de cinci judecători rămânând şi Ioana Bogdan.

Completul de cinci judecători de la instanţa supremă format din preşedintele Aida Popa şi judecătorii Angela Dragnea, Rodica Cosma, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan a luat luni în discuţie recursurile formulate de Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu în dosarul „Zambaccian”.

La începutul discuţiilor, avocaţii au anunţat că au depus 14 cereri de probatorii şi că au invocat numeroase excepţii de neconstituţionalitate sau neconvenţionalitate.

Totodată avocaţii au arătat că au depus două cereri de recuzare a judecătoarei Ioana Bogdan. Unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase, Liviu Popescu, a explicat instanţei că una dintre cele două solicitări reprezintă efectiv cererea de recuzare, iar a doua este o cerere de constatare a nelegalităţii tuturor actelor normative care au stat la baza transferului Ioanei Bogdan din funcţia de procuror DNA în cea de judecător la instanţa supremă. Avocatul a arătat că judecătoarea Ioana Bogdan nu mai poate face parte din acest completul, întrucât s-a pronunţat anterior în dosarul „Trofeul calităţii”, în judecarea fondului cauzei.

Un alt avocat al lui Năstase, Ion Cazacu, le-a citit judecătorilor pasajul din motivarea completului de judecată de la fond din dosarul „Trofeul calităţii”, în care se arăta că Adrian Năstase reprezintă exponentul cel mai înalt al corupţiei din România. Avocatul a susţinut că, în opinia lui şi a clientului său, magistratul Ioana Bogdan nu poate da dovadă de imparţialitate după ce a luat o astfel de hotărâre alături de alţi doi judecători şi după ce a fost procuror în Direcţia Naţională Anticorupţie şi consilier al lui Daniel Morar, fostul şef al DNA.

În 2 aprilie, cu o săptămână înainte de începerea judecării recursurilor din dosarul „Zambaccian, judecătorii Ioana Bogdan, Cristina Rotaru şi Angela Dragne, din completul de cinci magistraţi care judecă această cauză, au făcut cereri de abţinere, pe care le-au înaintat Colegiului de conducere al instanţei supreme, motivând că anterior s-au mai pronunţat în alte dosare ale lui Adrian Năstase. Judecătorii Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru au soluţionat în etapa fondului dosarul „Trofeul calităţii”, iar Angela Dragne a făcut parte din completul care a dispus achitarea persoanelor judecate în dosarul „Mătuşa Tamara”.

Cererile au fost respinse de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cei trei magistraţi rămânând în completul de cinci în care au fost repartizaţi aleator pentru a judeca recursurile din dosarul „Zambaccian”, în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru luare de mită.

În 28 februarie 2011, Colegiul de conducere al instanţei supreme a decis, schimbarea judecătorului Ioana Bogdan, fost consilier al procurorului şef al DNA Daniel Morar, din completul de trei magistraţi care a judecat în fond dosarul „Zambaccian”.

Decizia a fost luată după ce Adrian Năstase a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei Ioana Bogdan, pe motiv de imparţialitate, întrucât aceasta a fost consilier al procurorului şef al DNA Daniel Morar, respectiv procuror anticorupţie.

Avocaţii care îl apără pe Adrian Năstase în dosarul „Zambaccian” au recuzat-o şi în 13 ianuarie 2011 pe Ioana Bogdan, judecător numit recent la ICCJ, susţinând şi atunci că aceasta a fost consilier al lui Daniel Morar şi că din acest motiv ar fi trebuit să se abţină, dar solicitarea apărătorilor a fost respinsă.

Avocatul Viorel Roş spunea atunci că, în ultimii ani, procurorul şef al DNA Daniel Morar a făcut „nenumărate referiri la dosare ale DNA” şi a apelat la opiniile consilierilor săi, printre care şi la cele ale fostului consilier Ioana Bogdan.

Dosarul „Zambaccian” a ajuns pe rolul Completului de cinci judecători al instanţei supreme după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au motivat recursul împotriva deciziei din 30 martie 2012 dată de un complet de trei judecători, care l-a achitat pe Adrian Năstase pentru luare de mită, dar l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în motivele de recurs depuse la dosar că cei trei judecători de la fond care au dispus achitarea soţilor Năstase pentru unele dintre fapte au interpretat într-un mod „eronat” dovezile strânse pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti. Potrivit procurorilor, probele administrate în cursul procesului penal duc la concluzia că Adrian Năstase se face vinovat de luare de mită.

DNA cere celor cinci judecători din complet casarea deciziei din 30 martie 2012 privind achitarea lui Adrian Năstase şi a Danielei Năstase şi condamnarea acestora pentru luare de mită. Procurorii susţin că acuzaţiile sunt pe deplin probate şi că, în raport de funcţiile şi calităţile deţinute, a modului în care cei trei au săvârşit faptele, a impactului faptelor în mediul social, precum şi a pericolului social concret, aceştia trebuie condamnaţi.

Totodată, DNA a precizat că Adrian Năstase şi Irina Paula Jianu au mai fost condamnaţi la pedepse cu executare, tot pentru fapte de corupţie.

În dosarul „Zambaccian”, Adrian Năstase a fost condamnat în 30 martie 2012 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA au susţinut că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de prim-ministru – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.