Institutul de Criminalistică: Negociem cu firma de soft pentru problemele la baza de date

Comisarul şef Gabriel Ţâru, directorul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), a precizat că instituţia este în procedură de achiziţie a serviciilor şi se negociază cu firma de soft.

„Se derulează procedurile de remediere a problemelor tehnice”, a precizat Gabriel Ţâru.

Ministrul de Interne, Mircea Duşa, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că sistemele de comparare a datelor Poliţiei nu aveau asigurată mentenanţa, întrucât contractele erau expirate, iar la rectificare s-au alocat bani pentru aceste servicii şi vineri vor fi negocieri pentru încheierea contractelor.

„Când am venit la minister şi am aflat că aceste baze de date nu funcţionează, am făcut eforturi ca la rectificarea bugetară să se aloce bani pentru mentenanţa bazelor de date, în contextul în care contractele expiraseră. S-a luat legătura cu firma din Franţa, cea care asigură mentenanţa, iar reprezentanţii acesteia sunt în România de două săptămâni”, a spus Mircea Duşa.

Ministrul de Interne a mai spus că procedurile pentru asigurarea mentenanţei sunt demarate, iar vineri vor fi negocieri pentru încheierea contractelor şi speră ca firma care a instalat softul să remediese problemele la sistem.

Mircea Duşa a ţinut să precizeze că dacă sunt probleme la sistemul de comparare a datelor, nu înseamnă că cercetările nu se mai fac, ci doar că acestea sunt îngreunate, pentru că verificările se fac manual, pe baza fişelor deţinute de Poliţia Română.

Poliţia a rămas din 20 iunie fără baza de date, întrucât cele două programe folosite pentru recunoaşterea facială şi identificarea amprentelor suspecţilor nu mai funcţionează din cauza unor probleme tehnice, verificările fiind astfel îngreunate întrucât amprentele suspecţilor sunt comparate manual.

Programele Imagetrak şi AFIS 2000, folosite de criminalişti pentru identificarea persoanelor suspecte, nu mai funcţionează din 20 iunie, când a apărut o defecţiune la sistemul de alimentare care nu a mai putut fi remediată.

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei, a fost făcută achiziţia pentru un nou sistem de alimentare, iar specialiştii lucrează la remedierea problemelor.

În lipsa celor două programe, poliţiştii sunt nevoiţi să compare manual fişele vechi cu probele pe care le găsesc la faţa locului în urma unei anchete, ceea ce îngreunează procedura.

Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice.

În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliţiei Române.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare inspectorat judeţean de poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Perceperea de către victimă sau martorul ocular a imaginii persoanei infractorului, în momentul în care acesta săvârşeşte fapta penală, poate fi asimilată, într-o accepţiune foarte largă, cu o urmă de memorie, respectiv cu ceea ce s-ar putea denumi „urma ideală”, aceasta având un evident caracter material, specific proceselor psiho-fiziologice de la nivelul scoarţei cerebrale. Devine astfel posibilă identificarea infractorului pe baza portretului vorbit făcut de martor, ori recunoaşterea sa după fotografie sau dintr-un grup de persoane, potrivit Poliţiei Române.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak avea rolul să înlocuiască clasoarele clasice cu fotografii de semnalmente, folosite pentru identificarea persoanelor, prin prelucrarea şi stocarea la nivel naţional a fotografiilor şi a datelor de stare civilă ale persoanelor în stare de arest sau libertate, ca urmare a comiterii de infracţiuni prin diverse moduri de operare. Fotografia este digitalizată în limbaj pentru computer, procesată şi stocată într-o bancă de date.

Sistemul Imagetrak foloseşte un algoritm de căutare facială care este independent de culoare, respectiv la căutare nu se ia în calcul culoarea fotografiei sau culoarea pielii. Din punct de vedere al rasei, nu ia în calcul structura feţei deoarece aceasta este universală. Sistemul permite o plajă largă în privinţa sursei de preluare a imaginilor, acestea putându-se face prin folosirea unui scanner, a unei camere foto sau video.

În privinţa vârstei, faceprint-ul rămâne neschimbat odată cu trecerea timpului. Machiajele, părul facial, ochelarii sau iluminarea nu influenţează identificarea persoanelor, precizează Poliţia Română.

Programul AFIS 2000 este o bază de date care conţine amprentele şi fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate.

Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale – AFIS 2000 – a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.

Sistemul Afis Printrak Bis (Printrak Biometric Identification System) este fabricat în SUA de concernul Motorola – Printrak şi reprezintă ultima versiune în examinarea dactiloscopică, se mai arată pe site-ul Poliţiei Române.

Afis Printrak Bis a devenit operaţional la nivel naţional în cursul lunii iulie 2007 şi, în concordanţă cu prevederile acordurilor internaţionale, a devenit Punct Naţional de Contact pentru schimbul de date dactiloscopice cu sistemele europene similare.

Potrivit Poliţiei Române, sistemul reprezintă cea mai complexă tehnologie de acest gen existentă pe plan mondial, fiind caracterizat ca o componentă de bază a sistemului judiciar naţional şi european în lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere.