Întârziați cu transpunerea Directivei care interzice unele produse din plastic. Soluția compromis a lui Barna Tanczos: Interzicerea plasticelor la festivalurile din vara aceasta
Peste 2 zile, pe 3 iulie, este termenul limită până la care România ar fi trebui să transpună în legislația națională Directiva nr.904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Este o Directivă cu implicații majore asupra multor industrii ( alimentar, al băuturilor, al țăgaretelor și nu numai) ce presupune atât interzicerea introducerii pe piață a unor produse, marcarea suplimentară, schimbări ale ambalajelor ( capace atașate de sticle) sau introducerea responsabilității extinse a producatorilor pentru un univers mai mare de produse de unică folosință.
Ministerle implicate, respectiv Ministerul Mediului și Ministerul Economiei nu sunt însă gata cu dezbaterile. În aceste condiții, ministrul Mediului, Barna Tanczos, avansează două variante- fie aprobarea unui OUG în timpul verii care să rezolve parțial problema, fie așteptarea toamnei când se reia activitatea parlamentară și un act normativ poate urma calea parlamentară până la publicare. În acest ultim caz, ministrul vorbește despre un posibil infringement din partea Comisiei Europene.
“Ar fi trebuit să avem în vigoare acest act normativ de transpunere. Nu suntem în faza în care să aprobăm o variantă finală, dar au avut loc multe discuții interinstituționale. Chiar dacă unele dintre feedback-uri au lipsit de la diverse ministere, trebuie să definitivăm proiectul de act normativ. Ca primă concluzie, după discuțiile cu colegii, problema cea mai compexă este perioada de tranziție. Trebuie să vedem cum reușim să legăm perioada în care totul este permis cu perioada în care aceste produse vor fi interzise atât la producție cât și la punerea lor pe piața din stocurile pe care le au comercianții și producătorii. Ar putea exista și măsuri intermediare. Lucrăm la o ordonanță prin care, măcar la festivalurile din vara aceasta, să interzicem folosirea acestor produse din Directivă. Cred că ar fi semnal bun. Măcar acolo unde se poate implementa să dăm un semnal pozitiv. Nu prea am primit sprijin nici de la Ministerul Sănătății deși țigările sunt în ograda lor. Ministerul Economiei nu știe să calculeze un impact și consecințele interziceții acestor produse din plastic. Noi avem obligația s implementăm Directiva și să facem transpunerea în cursul verii. Acest lucru se poate realiza printr-o OUG, dacă ne mișcăm foarte repede și avem acordul de la asociațiile de producători și de la toți cei afectați de Directiva. Sau, putem aștepta un pic să vină înapoi Parlamentul din septembrie ( după vacanța parlamentară n.red), să intre pe procedura parlamentară standard, dar acest lucru va genera un risc de penalitate sub formă de infringement din partea Comisie. Nu suntem singura țară care nu este gata cu procedura”, a declarat ministrul Barna Tanczos în cadrul unei conferințe Pria.
Amintim că, potrivit Directivei, din data de 3 iulie 2021 se interzice introducerea pe piață a produselor din plastic de unică folosință precum bețișoare de urechi, tacâmuri de unică folosință, paie și agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente și băuturi din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, paie care susțin baloanele și a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Tot din această dată, se introduce obligația ca ambalajele anumitor produse de unică folosință precum absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane, produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun, șervețele umede și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic să fie inscripționate cu informații legate de modul în care deșeurile generate de acestea pot fi gestionate adecvat, dar și cu informații legate de materialele de plastic din componența lor și impactul negativ pe care acestea îl pot avea asupra mediului.
De asemenea, există cerințe de proiectare a produselor pentru sticle ce se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorilor se aplică de la 31 decembrie 2024.
Care poate fi impactul
În ceea ce privește măsura de interzicere a introducerii pe piață de unor produse precum tacâmurile de unică folosință, Alin Vișan, președintele Asociației Române pentru Smbalaje și Mediu ( ARAM) susține că importante sunt măsurile tranzitorii ce urmeaază a fi stabilite prin act normativ. Acesta ar trebui să răspundă practic la întrebări precum ce se întâmplă cu stocurile de pe lanțul comercial și cele de la producători. “Aceste produse sunt interzise pentru că există alternative pentru înlocuirea lor. Aici problema ar fi managementul stocurilor din producție și o tranziție care să nu afecteze consumator. Șase luni ( timp în care s-ar mai putea comercializa astfel de produse, dar nu și produce sau importa n.red) ar putea fi o soluție”.
“Problema este cum oprim importurile din China. Este posibil ca aceste stocuri să crească în perioada de tranziție ( perioada în care se mai pot comercializa astfel de produse , dar nu se mai pot produce n.red)”, a spus și ministrul mediului. “Interzicerea suplimentării stocurilor odată cu aprobarea actului normativ și să lăsăm o perioadă de 4-6 luni pentru a se putea vinde stocurile surprinse, ar putea fi o soluție”, a conchis acesta.
Cresc costurile producătorilor și implicit prețurile. Soluția este plasticul biodegradabil
Având în vedere și celelalte obligații introduse de Directivă, producătorii de materiale plastice atrag atenția că implementarea actului va genera costuri suplimentare, chiar duble, care se vor regăsi ulterior în prețuri. “Costurile de productie vor crește. „Dacă o sticlă de plastic costă acum 1 lei, să spunem, sigur va costa 2 lei, pentru că avem altă tehnologie, alți parametrii, alte echipamente. Și așa, costurile s-au dublat din ianuarie și până acum”, a explicat Constantin Opran, președintele ASPLAPAST, atrăgând atenția că plasticul reciclabil nu se poate recicla mai mult de 3 ori. “După aceea nu mai este bun, se transformă în praf. Nu se poate controla de câte ori un pet a fost reciclat. De aceea, reciclarea nu trebuie să fie mecanica ci chimică. Soluția va fi plasticul biodegradabil care după 6 luni dispare”, mai spune acesta.
În momentul de față, pe plan local există 32 de societăți care produc plastic de unică folosință.
”