Întârzierea digitalizării administraţiei publice a afectat extinderea transformării digitale la scară naţională – CONAF
Ea a subliniat că există un deficit de competenţe digitale în rândul IMM-urilor, un nivel scăzut de pregătire pentru adoptarea digitalizării dar şi o cultură a aversiunii faţă de risc, faţă de necunoscut.
„Noi ne concentrăm prin aceste conferinţe şi întâlniri să risipim temerile, să adâncim cunoaşterea, să creăm punţi de comunicare şi să îndemnăm oamenii de afaceri să îndrăznească să-şi dezvolte businessul. Mesajul nostru are ca rezultat direct efectele complementare adoptării digitalizării, cum ar fi crearea de competenţe, schimbarea mentalităţilor şi îmbunătăţirea abilităţilor manageriale”, a declarat Cristina Chiriac, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
Conform sursei citate, a doua ediţie din seria de conferinţe a proiectului „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” a avut loc la Braşov. Proiectul a fost iniţiat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA).
La rândul său, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a felicitat organizaţia CONAF pentru rolul pe care îl are de a „dinamiza procesul de digitalizare a IMM-urilor româneşti”.
„Mă bucură foarte mult iniţiativa Cristinei Chiriac şi a CONAF de implicare a tuturor părţilor interesate, a tuturor actorilor implicaţi în procesul de transformare digitală a României, prin creşterea competitivităţii IMM-urilor. Ceea ce faceţi prin acest proiect, prin ‘Digital Up’, este să puneţi la masă oamenii care contează: mediul privat, marile companii furnizoare de digitalizare, mediul public, societatea civilă. Iată, o organizaţie reprezentativă, aşa cum este CONAF, are puterea de a reuni toate aceste energii în toată ţara şi de a dinamiza procesul de digitalizare a IMM-urilor româneşti. Pentru toate aceste motive, vă felicit şi vă rog să ţineţi cont de faptul că vă sunt alături, susţin cu toată inima şi cu toată forţa iniţiativele pe care le aveţi şi vă rog să contaţi în continuare pe implicare a mea personală şi a ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în proiectele pe care le iniţiaţi pentru digitalizarea României”, a declarat Sebastian Burduja.
Braşovul este „primul judeţ digitalizat din punct de vedere instituţional”, a anunţat Adrian Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, care a evocat iniţiativa autorităţilor locale de a aplica şi implementa un program de creştere a capacităţii administrative.
Adrian Veştea a descris efectul pozitiv al digitalizării operaţiunilor administraţiei publice, dar a evocat şi tensiunile apărute în timpul derulării proiectului, temerile oamenilor că vor fi concediaţi, o frică infirmată de realitate.
„Se vorbeşte foarte mult despre digitalizare, dar foarte mulţi poate se întreabă: bun, dar voi cei din politică, cei din administraţie, ce faceţi concret? Da, Braşovul este primul judeţ digitalizat din punct de vedere instituţional. Nu ne-am limitat la digitalizarea CJ Braşov. Cinci instituţii, din subordinea CJ Braşov, instituţiile medicale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pornesc şi ele pe acest drum al digitalizării, iar astfel, sperăm să arătăm că se poate, tuturor celor din administraţia publică. În felul acesta, uşurăm semnificativ munca funcţionarilor, chiar dacă la început li s-a părut o activitate grea. Aceştia au diverse mentalităţi, dar, cu perseverenţă, consider că se poate rezolva absolut totul”, a declarat Adrian Veştea.
Nevoia de a depăşi prin cunoaştere blocajele legate de mentalitate este şi o realitate a mediului privat, a admis Felix Pătrăşcanu, fondatorul Fan Courier, potrivit căruia tinerii şi oportunităţile de afaceri vor schimba total această atitudine rezervată.
„Cu ce te lupţi prima oară pentru a impune digitalizarea, să schimbi paradigma, să digitalizezi afacerea? Cu mentalitatea. Pentru că oamenii au impresia că digitalizarea va avea ca efect concedierea. Nu e deloc adevărat. Am făcut angajări şi am avut nevoie de personal mai bine pregătit. Cred că ar trebui să ne gândim cu foarte mare atenţie la nivelul de competitivitate. Nivelul de inovaţie va creşte în România. Vin tinerii din urmă şi ei sunt foarte obişnuiţi. Tehnologia a ajuns mai ieftină, robotizarea mai accesibilă şi putem să ne luptăm în productivitate cu companiile de afară”, a afirmat Felix Pătrăşcanu.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 10 patronate, 5 asociaţii, 19 sucursale şi peste 3.000 de companii.