Integrarea în UE a Republicii Moldova, inclusiv din perspectivă culturală, dezbătută la Salon du Livre

La dezbaterea „Perspectivele integrării europene a Republicii Moldova” au participat Oleg Serebrian, ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, Gheorghe Erizanu, scriitor şi director al editurii Cartier din Chişinău, istoricul Matei Cazacu şi scriitorul Emilian Galaicu Păun.

Astfel, Oleg Serebrian, ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, a vorbit, după dezbaterea organizată la standul României de la Salonul Internaţional de Carte de la Paris, despre acţiunile privind integrarea ţării sale în Uniunea Europeană. „Începând cu 2009 viteza a fost destul de mare. S-au reuşit foarte multe lucruri, semnarea acordului de liber schimb, care a fost un pas important pentru economia moldovenească. Efectele se vor resimţi poate în câţiva ani şi vor fi efecte benefice”, a spus Oleg Serebrian.

„Acordul de liberalizare a circulaţiei, de suprimare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, mulţi nu credeau că aşa ceva se va întâmpla. Acest lucru va intra în vigoare în luna mai 2014. Parafarea acordului de asociere (cu Uniunea Europeană, n.r.), în noiembrie şi semnarea lui iunie. (…) Semnarea acestor acorduri importante este un punct într-o suită de propoziţii foarte lungi, de fraze, aş spune eu, care s-au derulat în aceşti ani, 2009 – 2014, de reforme în domeniul justiţiei, economiei, pentru că a trebuit să ajungem nişte ţări care au fost mult mai avansate decât noi. Ceea ce România a făcut în decurs de 15 ani, Republica Moldova a trebuit să facă în decurs de cinci ani „, a relatat acesta.
În acest context, Oleg Serebrian a afirmat că, în 2009, când la guvernare a venit Alianţa pentru Integrare Europeană, „fostul regim comunist lăsase Moldova pe punctul zero în relaţiile ei cu Uniunea Europeană”.

Întrebat dacă cultura din Republica Moldova a avut de suferit, Oleg Serebrian a afirmat că a existat un impediment de circulaţie frustrant. El a povestit că şi la Paris au existat probleme în ceea ce priveşte invitarea unor artişti „notorii” din cauza vizelor. „Eliminarea acestui regim de vize nu va mai împiedica scriitori, pictori, oameni de creaţie să vină nestingherit în Europa. România a avut problema aceasta cu cultura în anii ’90. Toată lumea avea impresia că aceasta s-a oprit în anii ’40, la Brâncuşi, la Enescu, ori cultura şi în România şi în Republica Moldova a avansat pe căi diferite decât în vestul Europei”, a mai declarat acesta.

Ambasadorul Republicii Moldovei a afirmat că se deschid o serie întreagă de oportunităţi, Europa fiind o platformă mare, Republica Moldova aflându-se însă la periferia acestei platforme, şi nu în interiorul ei.

„Relaţia noastră cu România este una specială. România a susţinut şi a pledat întotdeauna pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pe toate dimensiunile, şi culturală, şi economică, şi socială, şi politică. Dimensiunea culturală a fost una dintre cele mai sensibile şi la Bucureşti şi la Chişinău. Noi împărtăşind o limbă comună, o istorie comună, avem multe lucruri a spune în comun Europei. Faptul că se organizează evenimente culturale în comun nu este nimic surprinzător, este ceva care vine din domeniul firescului pentru mine şi asta se produce şi la Paris şi în alte capitale”, a afirmat acesta.

În ceea ce priveşte expunerea culturală de care ar beneficia Republica Moldova dacă ar fi ţară membră a Uniunii Europene, istoricul Matei Cazacu a precizat că intergrarea în UE ar înseamna un acces la fondurile europene specifice acestei zone. „Cultura ar putea profita foarte mult pentru că situaţia editurilor şi a teatrelor şi a vieţii culturale în Moldova se cunoaşte. Ar avea nevoie de un ajutor serios pentru că s-a văzut ce rezultate au dat aceste fonduri europene în ţările recent sau mai demult intrate în Uniunea Europeană”, a argumentat acesta, după dezbaterea organizată la standul României de la Salonul Internaţional de Carte de la Paris.

De asemenea, în opinia lui Matei Cazacu, integrarea în Uniunea Europeană ar însemna o ieşire din provincialism. „Orizontul nu este doar România, Ucraina, Rusia, U.R.S.S, ci prin Uniunea Europeană este o deschidere către lumea întreagă. Şi probabil o mai multă cultivare a limbilor străine”, a mai spus Cazacu. „Cel mai mare duşman al omului de astăzi este mărginirea şi prostia care derivă din ea, izolaţionismul şi spiritul acesta de teamă obsidională. Ne simţim înconjuraţi de oameni pe care îi resimţim ca ostili pentru că nu-i cunoaştem şi dacă sunt diferiţi de noi, dacă se îmbracă diferit sunt duşmanii noştri. (…) Nu trebuie să ne încrâncenăm într-o poziţie de noi sau ei (…)”, a mai spus acesta.

„Ce face Moldova? Păi săraca Moldovă ce să facă? Să se ascundă după Ucraina sau se ascunde după Uniunea Europeană? Nu văd altă soluţie, e singura soluţie de salvare şi cred că a câştigat câţiva ani. Ursul rus (Vladimir Putin, n.r.) este pe cale să digere Crimeea. Pentru moment, Moldova este liniştită, deci cred că o să poată să semneze în iunie tratatul politic cu Uniunea Europeană şi din momentul acela, împreună cu Ucraina, şi bineînţeles, cu România, vor putea forma un bloc, un bloc mult mai solid decât fiecare în parte ca până acum”, a mai spus Matei Cazacu.

Pe de altă parte, acesta a afirmat că Transnistria ar trebui să revină Ucrainei. „Are foarte mulţi partizani pentru că mafioţii moldoveni şi cei transnistrieni, plus cei ucraineni, se înţeleg foarte bine (…) se trec cu un mic salut maşini furate, mărfuri de contrabandă ş.a.m.d. Din punctul acesta de vedere revenim iarăşi la vechea poveste cu corupţia, cu mafioţi şi cu alţii. Specificul naţional”, a declarat acesta.

La rândul său, scriitorul şi directorul editurii Cartier din Republica Moldova, Gheorghe Erizanu, a declarat, vineri, în cadrul dezbaterii, că integrarea a început mult mai devreme prin cărţile care au fost publicate şi traduse în Republica Moldova. „Eu cred că dacă fiecare domeniu, cei care sunt responsabili de domeniile lor încercau să facă ceea ce am făcut noi, cred că astăzi Republica Moldova era mult mai aproape de Uniunea Europeană”, a afirmat acesta.

Salonul de carte de la Paris, un eveniment literar la care sunt reprezentate peste 40 de ţări, a debutat joi seară, cu o ediţie dedicată Argentinei.

George Arion, Dinu Flămând, Nicolae Manolescu, George Banu şi Matei Vişniec se numără printre scriitorii români care participă, în perioada 21 – 24 martie, la cea de-a 34-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Paris, standul României având tema „Cărţile viitorului, viitorul cărţilor”.

Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 100 de ţări -, cât şi publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în presa franceză. Prezenţa românească din acest an vine după ce, la ediţia din 2013 a Salon du Livre, România a avut calitatea de invitat de onoare.