Inteligența Artificială reduce locurile de muncă. Ce ne așteaptă până în 2030 și cât de pregătită este România?

Dintre sutele de companii mari intervievate în întreaga lume, 77% au declarat, de asemenea, că plănuiesc să își recalifice și să își perfecționeze actualii angajați, între 2025-2030, pentru a lucra mai bine alături de AI, conform datelor publicate în Raportul privind viitorul locurilor de muncă al WEF. Cu toate acestea, spre deosebire de ediția anterioară, din 2023, raportul din acest an nu precizează că majoritatea tehnologiilor, inclusiv AI, ar urma să fie un avantaj „net pozitiv” pentru numărul locurilor de muncă.

„Progresele în materie de inteligență artificială și energie regenerabilă remodelează piața (forței de muncă) – determinând o creștere a cererii pentru multe roluri tehnologice sau specializate, în timp ce determină un declin pentru altele, cum ar fi designerii grafici”, a arată WEF într-un comunicat de presă, cu o lună înainte de reuniunea sa anuală de la Davos programată la sfârșitul acestei luni.

În acest raport amplu, Saadia Zahidi, director general al forumului, a subliniat rolul inteligenței artificiale generative în remodelarea industriilor și a sarcinilor din toate sectoarele. Tehnologia poate crea text original, imagini și alt conținut ca răspuns la solicitările utilizatorilor.

Lucrătorii poștali, secretarii, casieri, și responsabilii cu salarizarea, operatori de date, gestionari, vânzători de presă, se numără printre locurile de muncă la care angajatorii se așteaptă să înregistreze cea mai rapidă scădere a numărului de angajați în următorii cinci ani, fie din cauza răspândirii inteligenței artificiale, fie din cauza altor tendințe. Alte joburi care vor scădea sunt administratori de clădiri, personal de curățenie și menajeri, personal de securitate, însoțitori de transport și conductori, funcționari bancari, personalul din industria de print, precum și manageri administrativi sau lucrători din customer și client service.

Rolurile legate de tehnologie reprezintă locurile de muncă cu cea mai rapidă creștere în termeni procentuali, inclusiv specialiști Big Data, ingineri Fintech, AI și specialiști în machine learning și dezvoltatori de aplicații. Rolurile din domeniile ecologiei și tranziției energetice, inclusiv specialiști în vehicule autonome și specialiști în vehicule electrice, ingineri de mediu și ingineri în domeniul energiei regenerabile, figurează, de asemenea, în topul rolurilor cu cea mai rapidă creștere.

Se preconizează că rolurile de primă linie vor înregistra cea mai mare creștere în termeni absoluți de volum
și includ lucrătorii agricoli, șoferii de livrări, lucrători în construcții, vânzători și lucrători de prelucrare a alimentelor. Locurile de muncă din economia îngrijirii, cum ar fi de asistență medicală, asistență socială și
consiliere și asistenți personali se așteaptă, de asemenea, să crească semnificativ în următorii cinci ani, alături de posturile din educație.

Gândirea analitică rămâne cea mai căutată competență de bază în rândul angajatorilor, șapte din 10 companii o consideră esențială în 2025. Aceasta este urmată de reziliență, flexibilitate și agilitate, alături de leadership și implicare socială.

Revoluția AI în România

Raportul prezintă inclusiv situația României. ”Extinderea accesului la tehnologia digitală, creșterea costului vieții și fragmentarea geoeconomică tot mai pronunțată sunt considerați factori care vor modela piața muncii din România în perioada 2025-2030”.

Una din trei companii care operează în România menționează, de asemenea, reglementările mai stricte în domeniul concurenței și antitrust drept un factor ce va afecta modelele lor de afaceri în următorii cinci ani, aproape dublu față de media globală.

76% dintre companiile din România identifică lipsa de competențe pe piața muncii drept o barieră-cheie pentru transformare, alături de provocările legate de atragerea talentelor în industrie. Pentru a aborda aceste probleme, 94% dintre angajatori intenționează să investească în recalificarea forței de muncă, un procent mai mare decât media globală de 85%. De asemenea, firmele din țară anticipează angajarea personalului cu noi competențe (79%) și accelerarea proceselor de automatizare (68%) ca strategii principale pentru forța de muncă în următorii cinci ani.

Studiul „Viitorul locurilor de muncă” a întrebat angajatorii cum le transformă activitatea progresele înregistrate în nouă tehnologii-cheie. Dintre cele nouă tehnologii, trei au fost indicate ca fiind cele care se așteaptă să aibă cel mai mare impact.

Companiile din România preconizează că roboții și sistemele autonome să transforme 61% din activitățile angajatorilor (58% la nivel mondial), în timp ce tehnologiile de generare și stocare a energiei sunt așteptate să transforme 37%, față de media globală de 41%. Dar inteligența artificială inteligența artificială (AI) și tehnologiile de prelucrare a informațiilor se așteaptă să aibă cel mai mare impact – 85% dintre respondenți așteptându-se ca aceste tehnologii să le transforme afacerea până în 2030 (față de 85% la nivel global).

Perspectivele asupra locurilor de muncă de la noi din țară arată că în următorii cinci ani trei roluri vor fi în creștere:

• Specialiști AI și în învățare automată: Creștere netă de 42% în România;
• Manageri de proiect: Creștere netă de 18%;
• Contabili și auditori: Creștere netă de 9%.

în timp ce locuri de muncă în scădere vor fi cu preponderență:

• Lucrători din fabrici și asamblare: Scădere netă de -7%;
• Contabili și personal administrativ: Scădere netă de -18%.

Angajatorii din România vor căuta persoane cu gândire analitică, 80% dintre participanții la studiu o consideră esențială, alături de reziliența și flexibilitatea (71%) și Leadership și influență socială (57%).

De asemenea, sunt în creștere abilități precum: AI și Big Data (86%), gândire creativă (57%) și alfabetizare tehnologică (54%).

Totodată, ponderea competențelor de bază ale lucrătorilor care se vor schimba în următorii cinci ani va fi de 37%, sub media globală de 39%.

Bariere cheie în transformarea afacerilor:

1. Lipsa competențelor pe piața muncii: 76% în România (63% global);
2. Rezistența organizațiilor la schimbare: 52% în România (46% global);
3. Incapacitatea de a atrage talente în industrie: 44% în România (37% global);
4. Incapacitatea de a atrage talente în propria firmă: 28% în România (27% global);
5. Lipsa datelor adecvate și a infrastructurii tehnice: 26% în România (32% global).

Perspective salariale:

Pe măsură ce piața forței de muncă se confruntă cu schimbări în dinamica forței de muncă din cauza unor macrotendințe precum schimbările tehnologice, evoluțiile demografice și incertitudinea economică, dinamica salariilor a devenit devenit un factor din ce în ce mai important pentru înțelegerea formei viitoarelor piețe ale forței de muncă.

Potrivit raportului, 29% dintre angajatorii din România (52% la nivel global) se așteaptă să vadă o creștere a ponderii veniturilor lor alocate către salarii în perioada 2025-2030, 52% dintre angajatori intervievați anticipează că alocarea lor actuală actuală să rămână stabilă (41% în lume), în timp ce 19% prevăd o reducere până în 2030, față de 7% la nivel internațional.