Odată cu adoptarea acestei decizii sunt îndeplinite toate cerinţele de reglementare pentru ca IGB să poată începe operaţiunile comerciale după data de 1 iulie 2022, un element de importanţă strategică pentru diversificarea şi securitatea livrărilor de gaze pentru Bulgaria şi Europa de Sud-Est. Procedura de autorizare vine la finalul unei proceduri de conciliere cu Comisia Europeană, care a fost finalizată cu succes. Decizia Autorităţilor naţionale de reglementare din Bulgaria şi Grecia a fost adoptată după succesul procedurii de conciliere cu Comisia Europeană. Întregul proces a fost finalizat în scurt timp, având în vedere rolul extrem de important al interconectorului.
La eveniment au participat: Ilin Stanev, din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în Bulgaria, preşedintele comisiei pentru energie din Parlamentul de la Sofia, Radoslav Ribarski, directorul general adjunct al Bulgarian Energy Holding, Ina Lazarova, reprezentanţi ai ICGB şi Comisiei de reglementare în domeniul Energiei şi reprezentantul EWRC Alexander Yordanov.
„Prin această decizie, autorităţile de reglementare din Bulgaria şi Grecia garantează că ICGB va oferi acces liber la companiile comerciale din diferite ţări şi ele vor putea să furnizeze gaze naturale în Bulgaria. Există semnale că există deja mari companii de trading, precum SHELL şi Vitol, care vor să depună o cerere pentru a obţine o licenţă în Bulgaria”, a declarat preşedintele EWRC, Stanislav Todorov.
Potrivit acestuia, autorizarea ICGB deschide piaţa din Bulgaria pentru livrările din toată lumea şi orice companie care respectă regulile va putea să rezerve capacitate. „Vor exista livrări de gaze pentru că nu mai sunt dependente de o singură sursă şi o singură conductă”, a adăugat Todorov.
„Prin pasul de astăzi, am unificat pieţele de gaze naturale şi am pus capăt izolării energetice a ţărilor din Europa”, a spus şi preşedintele Autorităţii de reglementare în Energie din Grecia, Athanasios Dagoumas.
De asemenea, Ilin Stanev a adăugat că: „noua conexiune de gaze are o contribuţie importantă la securitatea energetică nu doar a Bulgariei, dar şi a tuturor statelor membre UE. Comisia Europeană a sprijinit acest proiect de la început, atât prin oferirea de asistenţă financiară cât şi pentru promovarea implementării sale”.
Potrivit directorilor firmei ICGB, Teodora Georgieva şi Konstantinos Karayannakos, conexiunea de gaze între Bulgaria şi Grecia este un proiect de mare importanţă pentru ambele ţări şi pentru întreaga regiune, având în vedere situaţia internaţională complicată. „Dată fiind situaţia din regiune, am început deja să discutăm în mod activ posibilitatea extinderii capacităţii IGB până la 5 miliarde metri cubi pe an, ceea ce ar deschide multe noi oportunităţi de export spre Balcanii de Vest, Republica Moldova şi Ucraina”, au subliniat directorilor firmei ICGB.
Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria este conceput să facă legătura între sistemul naţional de transport al gazelor din Grecia şi gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP) în regiunea Komotini din Grecia cu sistemul naţional de transport de gaze din Bulgaria în regiunea Stara Zagora. Lungimea totală a interconectorului este de 182 de kilometri, diametrul conductei este de 32 de inchi, iar capacitatea de transport a fost concepută la trei miliarde metri cubi pe an în direcţia Grecia-Bulgaria.
În funcţie de interesul pieţei pentru a utiliza o capacitate mai mare şi de posibilităţile sistemelor de transport de gaze din ţările vecine, capacitatea interconectorului ar putea fi majorată la cinci miliarde metri cubi pe an prin construcţia unei staţii suplimentare de comprimare. Pe termen lung, interconectorul IGB va putea transporta gaze naturale din Israel şi Cipru, precum şi volume suplimentare din Azerbaidjan şi alte ţări.
Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria este implementat de compania mixtă de investiţii ICGB AD, înregistrată în Bulgaria în 2011 şi ai cărei acţionar sunt Bulgarian Eenergy Holding EAD (50%) şi IGI Poseidon (50%). La rândul său, IGI Poseidon este o companie înregistrată în Grecia, ai cărui acţionari sunt compania greacă DEPA International Projects (50%) şi grupul energetic italian Edison S.p.A (50%).