„Sectorul energetic este cel mai vizat de intervenţia statului, deoarece sunt companii puţine, cu cifre la vedere, de unde pot fi colectate sumele de care este nevoie la bugetul de stat. Aşa s-a întâmplat în ultimii 34 de ani şi de aceea nu sunt bani suficienţi pentru investiţii”, a spus Vlăsceanu, la conferința “Energia în priză”, organizată de publicația Bursa.
“Sunt construcţii hidroenergetice care puteau fi finalizate, construcţiile la Unităţile 3 şi 4 (ale centralei nucleare de la Cernavodă) puteau fi demarate în urmă cu mai mulţi ani, dacă nu exista acest fel de intervenţionism”, a exemplificat Vlăsceanu.
Ea a spus că aceste companii au făcut profituri mari, dar banii merg preponderent la bugetul de stat.
“Toate ar putea fi realizate mai repede, dacă ar exista bani suficienţi. Chiar dacă profitul companiilor naţionale din energie pare mai mare în ultimii ani, el se duce în majoritate către bugetul de stat, iar în acest timp preţurile investiţiilor cresc, indicatorii se modifică, iar legislaţia în achiziţiile publice impune termeni drastici care au întârziat finalizarea unor investiţii şi lipsa de ofertanţi la unele licitaţii. Companiile vor face investiţii pe măsura bugetului pe care îl au, buget în care banii vin din vânzarea energiei în piaţă”, a spus Vlăsceanu.
HENRO este asociația marilor producători de energie electrică din România, controlați de stat. Asociația cuprinde Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrocentrale București, Complexul Energetic Oltenia și Romgaz, companii care au o capacitate instalată de producție de energie electrică de 11.000 MW și care asigură 70% din producția de energie în bandă a țării, potrivit propriei descrieri.