Investitorii azeri ţintesc marile proiecte de infrastructură – INTERVIU Abdinbayov

Acesta a vorbit şi despre recenta decizie a consorţiului Shah Deniz care a ales TAP (gazoductul Trans Adriatic Pipeline) în defavoarea Nabucco pentru livrarea gazelor naturale spre Europa, dar şi despre cât de atractivă este România pentru investitorii azeri.

AGERPRES: Care consideraţi că este impactul recentei vizite a premierului român în Azerbaidjan asupra relaţiilor bilaterale?

Farid Abdinbayov: În prezent, Azerbaidjan este singura ţară din întreaga Comunitate a Statelor Independente (CIS) şi Sudul Caucazului cu care România a stabilit un parteneriat strategic. În aprilie 2011, în timpul vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, părţile au semnat Planul comun de acţiune privind implementarea parteneriatului strategic. Acest document este foarte important deoarece cuprinde măsuri concrete de aprofundare a relaţiilor în toate domeniile de interes comun, inclusiv dialogul politic, securitatea energetică, sprijinul reciproc al investiţiilor şi întărirea relaţiilor comerciale. Şi România şi Azerbaidjan urmăresc o dezvoltare de ansamblu a relaţiilor, ceea ce înseamnă că trebuie folosite oportunităţile existente şi potenţiale pentru a ajunge la acelaşi nivel de cooperare în toate domeniile, în special în sectorul economic. De aceea, vizita premierului Victor Ponta a fost un impuls pentru întărirea relaţiilor economice şi comerciale, în special pentru asigurarea sprijinului reciproc al investiţiilor. Premierul Victor Ponta a invitat cu generozitate investitorii din Azerbaidjan să intre pe piaţa din România, oferindu-le un climat de afaceri favorabil.

AGERPRES: Cum a fost percepută vizita premierului român la nivel local şi în rândul investitorilor din Azerbaidjan?

Farid Abdinbayov: Ar trebui accentuat că orice vizită la nivel înalt deschide noi orizonturi în evoluţia relaţiilor bilaterale. Azerbaidjan l-a primit cu căldură pe domnul Ponta în capitala sa, iar întâlnirile cu preşedintele azer Ilham Aliyev şi cu prim adjunctul premierului, Yagub Eyyubov, au fost productive, ţinând cont că agenda discuţiilor a fost diversă şi încărcată. Desigur, accentul pus pe extinderea investiţiilor azere în România a reprezentat un mesaj stimulativ către oamenii de afaceri locali. Este important să menţionăm că astăzi Azerbaidjan a devenit un investitor, separat de o simplă ţară de destinaţie a investiţiilor străine directe. Mai mult, investiţii azere de miliarde de dolari se răspândesc spre spaţiul european, în afară de piaţa tradiţională CIS (Comunitatea Statelor Independente). România a observat această dezvoltare, prin urmare aş spune că vizita premierului a fost oportună şi extrem de utilă în ceea ce priveşte reconfirmarea disponibilităţii României de a întâmpina investitorii din Azerbaidjan.

AGERPRES: Care sunt şansele conductei Nabucco, după ce consorţiul Shah Deniz a ales TAP (gazoductul Trans Adriatic Pipeline) pentru livrarea gazelor naturale spre Europa?

Farid Abdinbayov: În primul rând şi cel mai important, ar trebui accentuat că selectarea rutei de livrare a gazelor naturale din Azerbaidjan spre Europa s-a bazat pe o analiză cuprinzătoare a celor opt criterii anunţate de consorţiul Shah Deniz la începutul procesului de selectare a gazoductului. Acestea au fost: avantajele comerciale, capacitatea de livrare, situaţia financiară, planul ingineresc, direcţia şi transparenţa, operatibilitatea, dimensiunea şi consideraţiile legate de politicile publice. Aceste criterii au favorizat selectarea TAP pentru Shah Deniz Stage 2. Aceste beneficii comerciale ale TAP au fost convingătoare şi s-au potrivit mai bine, deoarece consorţiul Shah Deniz lucrează la obţinerea unei decizii finale de investiţii pentru proiectul Shah Deniz Stage 2 mai târziu în cursul acestui an. De exemplu, TAP este cu aproximativ o treime (450 km) mai scurtă, ceea ce, împreună cu preţul mai atractiv al gazelor naturale oferit de-a lungul rutei TAP, a transformat-o într-o opţiune mai eficientă din punct de vedere al costurilor şi i-a acordat un avantaj economic major privind durata proiectului, care este extrem de important pentru realizarea deschiderii Coridorului Sud. Cu un cost total al capitalului de peste 40 miliarde de dolari, minimalizarea cheltuielilor de capital în timpul realizării proiectului a fost vitală. În plus faţă de economiile realizate la cheltuielile de capital la TAP, economiile de capital realizate la ruta TANAP (Trans Anatolian Pipline) către Grecia înseamnă că tariful TANAP pentru transportul gazelor naturale către conexiunea TAP este mult mai favorabil. Revenind la întrebare, istoria pieţei gazelor naturale şi a dezvoltării infrastructurii arată că paşii iniţiali sunt cei mai dificili. Odată ce sunt făcuţi primii paşi, vor urma dezvoltarea pieţei, extinderea infrastructurii şi a cantităţii de gaze naturale livrate. Consorţiul Shah Deniz crede că asta se va întâmpla cu Coridorul Sud, iar conducte către Europa de tipul rutelor TAP sau Nabucco vor fi construite la timp pentru a transporta volumele viitoare de gaze naturale.

AGERPRES: Ambasada României la Baku este şi un punct de contact NATO. Cum contribuie acest fapt la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan?

Farid Abdinbayov: Integrarea în structurile euro-atlantice este unul dintre obiectivele de bază ale politicii externe ale Azerbaidjanului. Azerbaidjan caută să ajungă la standardele euro-atlantice şi mai aproape de instituţiile euro-atlantice. Prin urmare, sprijinul acordat reformării sectorului de securitate şi construirea instituţiilor democratice sunt elemente cheie ale cooperării NATO-Azerbaidjan. Azerbaidjan a avut contribuţii practice importante la securitatea globală. Personalul militar din Azerbaidjan este recrutat în misiunile NATO din Kosovo şi acum în Afganistan. Azerbaidjan a permis supervizarea zborurilor şi tranzitul pentru operaţiunile NATO în Afganistan. Mai mult, Azerbaidjan a avut contribuţii financiare generoase la antrenarea forţelor afgane de securitate. Azerbaidjan a fost şi continuă să fie un partener solid şi de încredere al NATO. Există un spaţiu imens de cooperare cu NATO, mai ales în domeniul protejării în faţa atacurilor cibernetice şi al securităţii energetice. Ambasada României la Baku, ca punct de contact NATO în Azerbaidjan, a jucat un rol extrem de important în furnizarea accesului la opţiunile de cooperare cu NATO. Deloc surprinzător, s-a obţinut al treilea mandat consecutiv pentru efectuarea misiunii în Afganistan. Conferinţele internaţionale, mesele rotunde organizate la iniţiativa Ambasadei României la Baku au contribuit mult la o înţelegere a ceea ce înseamnă parteneriatul NATO.

AGERPRES: Cât de atractivă este România pentru investitorii azeri şi care sunt principalele domenii de interes?

Farid Abdinbayov: Oamenii de afaceri din Azerbaidjan admit că România poate fi o piaţă vastă pentru absorbirea unor investiţii imense. Aşa cum am menţionat, investitorii azeri sunt deja pe piaţa europeană şi asta înseamnă că vor urma mai multe investiţii, atât timp căt se bucură de un climat de afaceri favorabil în statele respective. În prezent, infrastructura de petrol şi gaze şi sectorul petrochimic sunt sectoarele prioritare pe care le oferă România. Totuşi, investitorii azeri nu vor să se limiteze la aceste sectoare. Marile proiecte de infrastructură sunt, de asemenea, considerate o ţintă pe care investitorii azeri sunt capabili să o gestioneze din punct de vedere financiar şi profesional. Sunt deja câteva companii care şi-au exprimat interesul puternic şi serios de a se implica în proiectele majore de infrastructură din România.

AGERPRES: Consideraţi că investitorii azeri au condiţii adecvate pentru intrarea pe piaţa românească?

Farid Abdinbayov: Da, într-adevăr, investitorii azeri sunt capabili să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a face afaceri în România. Ei deţin tehnologii avansate şi resurse financiare care sunt o precondiţie pentru realizarea cu succes a proiectelor în România. Totuşi, există câteva impedimente care afectează fluxul de investiţii azere în România. Investitorul se simte acasă acolo unde este aşteptat. Nu poate rămâne acolo unde se simte un ostatic al birocraţiei şi, câteodată, este extrem de dificil să-i convingi pe investitori să aştepte. În fond, ei aleargă după interese comerciale şi prin urmare se mută pur şi simplu spre pieţe mai confortabile. Cu toate acestea, sunt convins că următoarea sesiune a Comisiei comune interguvernamentale România-Azerbaidjan de cooperare economică, comercială, ştiinţifică şi tehnologică va fi o bună platformă de dialog pe aceste teme.

AGERPRES: Care este situaţia investiţiilor României în Azerbaidjan?

Farid Abdinbayov: Azerbaidjan este o ţară prietenoasă cu investitorii. În 2012, investiţiile în Azerbaidjan au ajuns la 22 miliarde de dolari, din care investiţiile străine directe s-au ridicat la nouă miliarde de dolari. În primul semestru din 2013, investiţiile străine directe au ajuns la cinci miliarde de dolari. Aceste date arată că, deşi Azerbaidjan deţine resurse financiare imense pentru investiţii, încă sunt binevenite investiţiile străine directe. Acest fapt trimite, de asemenea, semnale pozitive instituţiilor financiare internaţionale. Sunt mândru de faptul că investiţiile României s-au majorat considerabil în Azerbaidjan. Printre ele, UTI Group împărtăşeşte şi aplică cu succes cunoştinţele sale în sectorul IT din Azerbaidjan, în proiecte importante. Altă companie, SIVECO, este de mult timp pe piaţa azeră şi a realizat cu succes câteva proiecte, în special în sectorul educaţiei. Anul viitor, SIVECO este aşteptată să se implice în noi proiecte. Pe scurt, investiţiile României s-au bucurat întotdeauna de climatul de afaceri favorabil din Azerbaidjan. Sperăm că mai multe investiţii azere vor intra cu uşurinţă pe piaţa din România în viitorul apropiat.