INTERVIU Anders Fogh Rasmussen: România are o poziţie puternică în cadrul NATO

În ajunul vizitei sale în ţara noastră, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a subliniat că România este un aliat foarte apreciat şi a afirmat că va mulţumi liderilor politici de la Bucureşti pentru contribuţia substanţială a României la operaţiunile conduse de NATO, în special la cea din Afganistan. Înaltul oficial european şi-a exprimat, totodată,speranţa că trupele române vor participa şi la misiunea de instruire, asistenţă şi consiliere de după 2014 din Afganistan şi a apreciat că România este foarte activă într-un număr de proiecte multinaţionale care ilustrează conceptul ‘Smart Defence’.

Ce protecţie îi asigură României implicarea în proiectul sistemului de apărare antirachetă al NATO şi ce părere are secretarul general al NATO despre speculaţiile din România sau Polonia despre posibilii săi succesori din aceste ţări, sunt alte aspecte despre care Anders Fogh Rasmussen a vorbit în interviul acordat AGERPRES.

AGERPRES: Mâine veţi efectua o vizită în România, a doua după cea din urmă cu trei ani. Cu cine vă veţi întâlni la Bucureşti şi care sunt principalele puncte pe agenda discuţiilor?
Anders Fogh Rasmussen: Mă voi întâlni cu toţi liderii politici, cu preşedintele ţării, cu primul ministru, cu ministrul de externe, ministrul apărării, şi, în plus, cu studenţi de la Universitatea din Bucureşti. Acord o mare importanţă dialogurilor cu reprezentanţii tinerei generaţii, aşa că aştept cu nerăbdare şi această întâlnire.

Va fi o agendă amplă de convorbiri şi ne vom axa pe relaţiile dintre România şi NATO. România este un aliat foarte apreciat aliat, voi mulţumi României pentru contribuţia sa la NATO, în special la operaţiunile militare conduse de NATO, precum şi din punct de vedere politic.Vom discuta, bineînţeles, chestiuni internaţionale ca de exemplu situaţia din Afganistan, pentru că aceasta este cea mai importantă operaţiune a noastră şi România contribuie semnificativ la operaţiunea din Afganistan. Deci vom discuta operaţiunea curentă şi operaţiunea viitoare, de după 2014. Şi, bineînţeles, vom discuta şi chestiuni politice regionale. Va fi o agendă foarte amplă, pe care se va afla şi viitorul NATO.

AGERPRES: Anul viitor se împlinesc zece ani de la aderarea României la NATO. Cum apreciaţi prestaţia României în misiunile comune şi care credeţi ca sunt cele mai importante realizări ale ţării noastre în NATO?
Anders Fogh Rasmussen: Aşa cum am spus, voi mulţumi României pentru contribuţia ei substanţială la operaţiunile conduse de NATO, în special în Afganistan. România are un contingent foarte mare care operează în Afganistan, într-unul din ‘locurile fierbinţi’. Felicităm trupele româneşti pentru profesionalismul şi curajul lor. Au jucat un rol important în Afganistan şi ne-au ajutat să ne îndeplinim obiectivul de a împiedica Afganistanul să devină din nou un refugiu pentru terorişti. Această parte a sarcinii noastre a fost îndeplinită. Acum îi pregătim pe afgani să se ocupe singuri de problemele de securitate şi sper că România va fi în poziţia de a contribui şi pe viitor la noua misiune a NATO, care va începe în 2015. Misiunea actuală compactă a ISAF se va încheia până la finalul lui 2014, iar din 2015 vom începe o misiune de instruire. Va fi o misiune non-combat, care va forma şi va oferi asistenţă şi consiliere forţelor de securitate afgane. Sper că România va contribui şi la această misiune de instruire. Aceasta, bineînţeles, va fi o chestiune pe care o vom discuta în timpul vizitei de la Bucureşti.

Deci, România contribuie la operaţiunile noastre. Mai mult decât atât, România este foarte activă într-un număr de proiecte colective, multinaţionale, ceea ce este foarte important ca parte a ceea ce eu numesc ‘Smart Defence’ pentru că, după părerea mea, modalitatea de a ne asigura o utilizare mai eficientă a resurselor în viitor este ca un anumit număr de ţări să coopereze. Va fi din ce în ce mai dificil pentru naţiunile individuale să achiziţioneze dotările militare necesare în viitor, dar, dacă ne ajutăm unii pe alţii, dacă punem laolaltă şi împărţim resursele /politica ‘Pooling and sharing’/, dacă le folosim mai eficient, atunci putem. Şi numim asta ‘Smart Defence’ pentru că este un mod inteligent de a folosi resursele. România este foarte activă într-un număr de proiecte multilaterale. Apreciez asta şi îi voi mulţumi României pentru acest lucru.

În final, voi menţiona contribuţia politică a României la NATO şi poate, în această privinţă, voi evidenţia faptul că tocmai l-am numit pe actualul ambasador al României la NATO, Sorin Ducaru, în postul de asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente. El va conduce una dintre diviziile noastre din NATO care se ocupă de noile ameninţări şi provocări de securitate. Abia aştept să cooperez cu ambasadorul Ducaru în această poziţie. Îl cunosc deja foarte bine, este ambasador al României la NATO de mult timp, de fapt este cel mai vechi ambasador la NATO dintre toţi colegii săi, deci este şi ceea ce numim decanul Consiliului NATO. Am menţionat acest lucru pentru că este o expresie a poziţiei puternice a României în cadrul NATO.

AGERPRES: Aţi declarat recent, cu prilejul unui schimb de opinii în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, că Europa ar trebui să ţină pasul în domeniul cheltuielilor pentru apărare. Fără îndoială, vă refereaţi la Europa ca întreg, dar ce înseamnă acest lucru pentru un stat ca România? Sunteţi satisfăcut de angajamentele privind cheltuielile pentru apărare ale României, care va atinge ţinta recomandată de 2% din PIB în 2016?
Anders Fogh Rasmussen: Da, într-adevăr, aş vrea să felicit liderii politici români pentru angajamentul lor de a atinge obiectivul de 2%. Îmi dau seama că este un obiectiv plin de provocări în aceste vremuri de austeritate economică. Reprezintă, bineînţeles, o provocare, asigurarea unor resurse suficiente pentru apărare. Cu atât mai mult apreciez faptul că liderii politici români au fost de acord să acţioneze pentru realizarea acestui scop, fiind vorba despre viitorul nostru, securitatea cetăţenilor noştri şi apărarea valorilor noastre. Dacă este să asigurăm protecţia şi apărarea eficientă a societăţilor noastre în viitor, trebuie să investim suficient în securitate. De aceea, am stabilit un obiectiv de 2% din PIB şi apreciez că România are intenţia să realizeze acest scop.

AGERPRES: George Friedman, fondatorul Stratfor, a declarat recent, într-un interviu acordat în România, că scutul antirachetă nu protejează România de nicio ameninţare anume. Scutul ar fi mai degrabă un simbol, iar cu simboluri nu câştigi războaie, a adăugat el. De ce are nevoie România de acest scut antirachetă? Este viabilă o asemenea capacitate de apărare, care va deveni operaţională peste mai mulţi ani, timp în care ameninţările la adresa securităţii pot evolua?
Anders Fogh Rasmussen: Nu sunt de acord cu evaluarea sa. Din contră, aş vrea să subliniez că România va fi protejată împotriva unei ameninţări potenţiale cu rachetă. Am adoptat ceea ce numim o Abordare Adaptativă în Etape pentru a construi un sistem de apărare antirachetă al NATO cu scopul de acoperi toate populaţiile din naţiunile membre NATO. Şi asta include, bineînţeles, şi România. Vom dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO în trei faze şi ne aşteptăm ca a treia, şi ultima, fază să fie încheiată până în 2018. De atunci, toţi cetăţenii din statele europene aliate în cadrul NATO vor fi acoperiţi, inclusiv cei din România.
Am început deja construirea sistemului, tehnic funcţionează şi va funcţiona eficient. Scopul sistemului de apărare antirachetă este de a ne proteja populaţia de ameninţarea crescândă a unei lovituri cu rachetă. Ştim că în jur de 30 de ţări din lume deţin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. În unele dintre aceste cazuri este vorba despre rachete cu raze de acţiune suficient de mari pentru a lovi ţinte în Europa. Iar aceasta este o ameninţare în creştere, este o ameninţare reală şi împotriva acestei ameninţări avem nevoie de o protecţie eficientă. Şi sistemul NATO de apărare antirachetă va asigura această protecţie eficientă.

AGERPRES: România este implicată, alături de alte 13 state, în programul Alliance Ground Surveillance (AGS), care urmează să devină operaţional în 2017 şi care ilustrează conceptul de ‘Smart Defence’ pe care l-aţi lansat. Ce ne puteţi spune despre acest program, despre care s-a spus că este unul dintre cele mai costisitoare derulate de Alianţă, dar şi cel mai sofisticat?
Anders Fogh Rasmussen: Este unul dintre exemplele pe care le-am menţionat despre modul în care România participă la proiecte multilaterale pe care-l apreciez. Scopul proiectului Alliance Ground Surveillance (AGS) este să achiziţioneze cinci drone care pot fi folosite pentru a aduna informaţii. Operaţiunile recente ne-au învăţat că avem nevoie de această capacitate. Am învăţat lecţii din Libia şi din alte operaţiuni că avem nevoie de o capacitate mai bună şi mai eficientă pentru a monitoriza ce se întâmplă în teren. Am văzut în Libia cât de important este să fim foarte exacţi în identificarea unor ţinte legitime pentru a evita pierderi vieţi civile, pentru a minimiza ceea ce numim pagube colaterale. În această privinţă, este de cea mai mare importanţă să avem astfel de drone, care pot strânge informaţii atât de necesare. Deci acesta este, în esenţă, scopul acestui proiect.
Evident, aceste drone sunt atât de scumpe încât este foarte dificil pentru naţiuni individuale să le achiziţioneze. Dar este posibil când 14 ţări o fac într-un efort colectiv.

AGERPRES: România, prin poziţia sa geostrategică, şi-a asumat un rol în promovarea politicii de parteneriate a NATO şi în susţinerea politicii de extindere a Alianţei. În acest sens, România, alături de Polonia şi Turcia, participă la un demers informal de susţinere, inclusiv prin expertiză tehnică, a aspiraţiilor euroatlantice a altor patru state. Cum vedeţi acest rol asumat al României, de a susţine atât parteneriatele, cât şi extinderea NATO?
Anders Fogh Rasmussen: Cred că este o idee foarte bună ca naţiunile individuale să ajute ţările aspirante să îndeplinească criteriile necesare. Şi cred că România, ca şi alte popoare care au aderat la NATO recent, are multă experienţă pe care o poate împărtăşi cu ţările aspirante despre modul în care pot duce la bun sfârşit reformele de care este nevoie pentru a îndeplini criteriile de aderare la NATO. Permiteţi-mi să reamintesc că uşa noastră rămâne deschisă, întrucât credem că această politica a contribuit la ameliorarea securităţii euroatlantice. Chiar şi perspectiva unei viitoare aderări la NATO, precum şi la UE, a fost o puternică forţă declanşatoare pentru reforme în ţările aspirante. Şi acel mecanism este încă foarte eficient. De aceea, am declarat că uşa noastră rămâne deschisă, dar, bineînţeles, ţările aspirante trebuie să se achite de partea care le revine pentru a îndeplini criteriile necesare şi apreciez că naţiuni individuale, ca România, încearcă să le ajute să îndeplinească aceste criterii.

AGERPERS: De o bună perioadă de timp, în ţări precum Polonia sau România, se fac speculaţii privind şansele unui candidat din aceste state de a ocupa funcţia de secretar general al NATO, după ce mandatul dumneavoastră va lua sfârşit. Ce şanse credeţi că are un candidat dintr-un stat din Europa de Est şi în special din România?
Anders Fogh Rasmussen: În primul rând, permiteţi-mi să subliniez că există mulţi politicieni talentaţi în Europa de Centrală şi de Est care ar putea ocupa postul de secretar general al NATO. În al doilea rând, aş vrea să subliniez că este prematur să se înceapă toate aceste speculaţii acum pentru că, după cum ştiţi, mandatul meu a fost prelungit cu un an şi va expira în iulie 2014. Deci este mult mult prea devreme pentru a începe speculaţiile despre cine va fi succesorul meu.

AGERPRES: Mai aveţi un an şi două luni de mandat în funcţia de secretar general al NATO. Ce intenţionaţi să faceţi după aceea?
Anders Fogh Rasmussen: Răspunsul meu este acelaşi. Este mult prea devreme să încep speculaţii. Nu m-am gândit, sunt foarte ocupat cu activităţile mele curente. Sunt foarte ocupat şi mă concentrez asupra postului meu actual.

AGERPRES: După 2014 vor rămâne în Afganistan circa 8.000-10.000 de militari ai NATO care vor avea ca misiune unică formarea trupelor afgane. România şi-a exprimat intenţia de a participa la această misiune de formare. Când estimaţi că se va lua o decizie privind mărimea contingentelor naţionale care vor participa la misiune şi cât estimaţi că va dura aceasta?
Anders Fogh Rasmussen: În primul rând, în privinţa dimensiunilor exacte, aş vrea să subliniez că nu am luat nicio decizie asupra numărului de militari şi de instructori după 2014. Mă aştept ca această decizie să fie luată în următoarele luni, dar mai avem încă timp la dispoziţie. Planificăm viitoarea misiune, dar numărul exact va fi decis într-un stadiu ulterior. Vom face paşi importanţi la viitoarea reuniune a miniştrilor apărării din 5 iunie, vom discuta despre Afganistan şi noua misiune. Nu vom lua o decizie în privinţa numărului exact la 5 iunie, ci într-un stadiu ulterior. Nu ştiu acum exact când, asta va depinde foarte mult de circumstanţe.
Durata misiunii va depinde mult de evoluţiile din Afganistan. Vom fi acolo într-o misiune non-combat, pentru a instrui, asista şi consilia forţele de securitate. Pentru cât timp, nu ştiu. Asta va depinde de evoluţia situaţiei de securitate din teren.
Mă aştept să fie o misiune care va dura un număr de ani, dar va depinde foarte mult de cum evoluează situaţia de securitate din teren, şi, bineînţeles, de modul în care se dezvoltă capacitatea forţelor afgane de securitate.

AGERPRES: Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat recent, în consiliul de securitate al ţării sale, că ameninţările la adresa securităţii Rusiei ar putea creşte ca urmare a retragerii ISAF din 2014, că SUA şi forţele NATO nu au făcut progrese majore în lupta împotriva grupărilor teroriste şi radicale din Afganistan, care au devenit mai active în ultimul timp, şi în consecinţă Rusia trebuie să-şi consolideze sistemul de securitate în regiunea sudică strategică, inclusiv componenta sa militară. Cum comentaţi această percepţie a liderului rus?
Anders Fogh Rasmussen: Nu cred că, luând în considerare istoria, ruşii ar trebui să ne dea lecţii despre Afganistan. Dar, în afara acestui lucru, apreciem cooperarea pe care o avem cu Rusia. Rusia ne-a asigurat facilităţi de tranzit. În beneficiul operaţiunilor noastre din Afganistan cooperăm cu Rusia în combaterea traficului de narcotice, pentru că Rusia are de suferit din cauza traficului de droguri care provin din Afganistan. Aşa că avem un interes comun în a vedea un succes în Afganistan, iar evaluarea mea foarte clară este că suntem în grafic. Evident, există încă provocări, dar observăm progrese în situaţia de securitate, în capacitatea forţelor de securitate afgane, iar aceasta este diferenţa faţă de trecut. De data aceasta, comunitatea internaţională s-a angajat să continue să ajute Afganistanul. Din punctul de vedere al securităţii, ne vom afla acolo pentru a forma, consilia şi asista forţele de securitate afgane, iar comunitatea internaţională s-a angajat să furnizeze ajutor pentru dezvoltare, să ajute guvernul afgan să-şi dezvolte capacitatea. Deci, cred că suntem în grafic, mai avem de lucru, dar până acum am realizat multe progrese în Afganistan. Deşi există încă provocări de securitate, deşi mai este mult de făcut când vine vorba de evoluţiile civile, este clar că societatea afgană de astăzi este mult mai bună decât societatea afgană din urmă cu zece ani.