Interviu Bogdan Chiriţoiu: Serviciile de utilităţi publice ar trebui reglementate

El a precizat că a cerut Primăriei Capitalei să explice de ce costurile gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti sunt mai mari decât în alte oraşe. Chiriţoiu a semnalat că, direct sau indirect, aceste costuri sunt plătite tot de consumatori, fie prin facturile la căldură şi apă caldă, fie prin taxele şi impozitele locale.

Totodată, preşedintele Consiliului Concurenţei recunoaşte că piaţa gazelor, pe care autorităţile vor să o liberalizeze la 1 iulie, ridică probleme de competiţie, în condiţiile în care există doar doi producători autohtoni (Petrom şi Romgaz) şi o singură sursă de import: Federaţia Rusă.

Chiriţoiu a mai răspuns, în interviu, de ce îşi doreşte un nou mandat la şefia Consiliului Concurenţei şi care este noua metodă de numire a conducerii instituţiei.

AGERPRES: Care sunt domeniile din România unde concurenţa este şubredă?

Bogdan Chiriţoiu: În special în domeniile reglementate. Din acest motiv sunt reglementate, întrucât concurenţa nu se poate manifesta atât de bine.

AGERPRES: Şi ce faceţi pentru asta?

Bogdan Chiriţoiu: Colaborăm cu reglementatorii: cu ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii n.r), cu ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r), cu sectorul bancar, întărim colaborarea cu Banca Naţională a României şi ne-am dori o mai bună colaborare cu ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice).

În domeniile cu contracte cu durate mari, în salubritate, contracte de apă, acolo unde sunt ajutoare de stat gestionate de autorităţi locale, în servicii publice în general e un potenţial mare de risipă de bani. În această zonă, mai multă rigoare şi mai multă concurenţă ar ajuta.

Aici avem multe autorităţi locale, cu capacităţi diferite, din acest motiv cred că o reglementare ar putea ajuta mai mult această zonă.

Un caz recent: acum discutăm cu Primăria Bucureşti care ar fi costul rezonabil pentru o gigacalorie la Elcen. Ne-au spus că ei se compară cu altă companie similară bine condusă şi ne-au dat drept exemplu Constanţa. E discutabil dacă Constanţa este un exemplu de bună practică pe această zonă sau nu. Sunt oraşe în România care au costuri mai mici decât Bucureştiul sau Constanţa. Nu la costul pentru populaţie mă refer, ci la cel de producţie.

AGERPRES: Dar de ce aveţi suspiciuni că nu ar fi costul corect?

Bogdan Chiriţoiu: E cel mai eficient? Noi îl introducem în teorie. Ce zice UE? Un serviciu public de acest gen, de interes general, se introduce prin licitaţie. Dacă nu faci licitaţie, trebuie să dai o compensaţie care să fie la un nivel similar cu al unei companii bine conduse. Deci trebuie să ai un benchmark. Diferenţele sunt mari de costuri, şi la apă, şi la energie termică, între oraşele ţării.

Cred că ar fi datoria operatorului şi al proprietarului să ia măsuri să crească eficienţa, nu s-o arunce în spinarea consumatorilor, direct sau indirect. Chiar dacă Primăria nu ia aceşti bani prin tarife, îi ia prin taxe şi tot consumatorii plătesc aceşti bani.

AGERPRES: Aveţi o analiză pe acest segment?

Bogdan Chiriţoiu: Nu avem, dar vrem să facem, din acest motiv am şi început discuţiile, să strângem un pic şurubul, să fim mai riguroşi în a cere argumente din partea autorităţilor. Însă aici trebuie şi reglementatorul să-mi spună care sunt costurile rezonabile şi atunci pot să-mi dau seama care sunt oraşele unde pot să spun că sunt costuri rezonabile şi unde nu.

AGERPRES: De obicei, reglementatorii au aceste răspunsuri, care sunt costurile rezonabile?

Bogdan Chiriţoiu: Nu, în această zonă, nu.

AGERPRES: Şi atunci cine poate să le aibă?

Bogdan Chiriţoiu: O să mai strângem şi noi date şi o să mai presăm reglementatorii. Nu se fac lucrurile peste noapte, dar încet-încet, dacă suntem sârguincioşi şi perseverenţi, undeva o să apară rezultate şi pe zona asta.

AGERPRES: Ce se întâmplă pe piaţa gazelor? Există o problemă acolo?

Bogdan Chiriţoiu: N-aş spune că este o problemă acum. Noi trebuie să facem să nu fie o problemă nici pe viitor. Este o piaţă reglementată pe care vrem s-o liberalizăm.

AGERPRES: E bine să liberalizăm o piaţă aşa cum arată acum piaţa gazelor?

Bogdan Chiriţoiu: E bine să avem o piaţă reglementată? E o afacere mai bună?

AGERPRES: Pentru consumatori cum e mai bine?

Bogdan Chiriţoiu: Am mai spus că este o măsură curajoasă ce face Guvernul, că liberalizează piaţa şi că ar fi în interesul tuturor să facem să meargă acest proces. Evident că există un risc din moment ce ai doar doi producători interni şi o singură sursă de import. Dar hai să vedem ce se va întâmpla. Dacă mutăm toate tranzacţiile pe bursă, până la urmă este şi în interesul producătorilor să nu-şi omoare clienţii. Ştim că avem varianta de rezervă, iar, dacă lucrurile merg prost, putem din nou interveni.

AGERPRES: Dacă piaţa se va liberaliza la 1 iulie, cum va arăta ea pe 2 iulie? Vor muri firme?

Bogdan Chiriţoiu: Eu sper că nu. Obiectivul nostru trebuie să fie să nu avem şocuri. Eu sunt de acord cu intenţia autorităţilor de a obliga ca cel puţin o parte din tranzacţii să se desfăşoară pe o piaţă centralizată, similar abordării avute în cazul tranzacţiilor cu energie electrică, unde lucrurile au mers rezonabil de bine, deci este un exemplu pozitiv ce s-a întâmplat pe zona de electricitate, chiar dacă acolo sunt mai mulţi producători.

AGERPRES: Dar dacă producătorii vor fi obligaţi să vândă o cantitate de gaze pe bursă şi vor veni să cumpere cât mai mulţi consumatori sau traderi, cum ar fi ideal, nu va fi o cerere mare şi o ofertă mică, deci preţul se va duce în sus?

Bogdan Chiriţoiu: Dar nici cererea nu este foarte mare, şi ea este limitată, pentru că oamenii nu au nevoie de atâta gaz, iar consumul industrial a fost în scădere. Este, într-adevăr, un dezechilibru, pentru că importăm gaze, însă aş miza şi pe faptul că nu este în interesul producătorilor să-şi omoare clienţii. Dacă vor creşte preţurile prea repede, prea sus, s-ar putea într-adevăr să avem consumatori industriali care nu-şi permit şi atunci toată lumea pierde.

AGERPRES: Şeful E.ON România a sugerat că Romgaz ar trebui să fie spart în mai multe companii, pentru a exista competiţie pe piaţă. Credeţi că este o idee bună?

Bogdan Chiriţoiu: În Europa, abordarea este că spargem o companie mare doar dacă abuzează de poziţia ei dominantă. Deci simplul fapt că este o companie mare nu dă o pârghie autorităţilor ca s-o spargă. Dar dacă statul vrea să spargă Romgaz, poate să o facă, în calitate de proprietar. Consiliul Concurenţei nu poate decât în caz de abuz, dar proprietarul ei poate să o facă.

AGERPRES: Deci, până una-alta, nu facem decât să sperăm că piaţa va merge de la sine?

Bogdan Chiriţoiu: De multe ori, cam aşa facem. Sperăm că piaţa va funcţiona.

AGERPRES: Şi dacă nu funcţionează?

Bogdan Chiriţoiu: Putem să o re-reglementăm. Dar nu vom trage concluzia după primele cinci minute că piaţa nu funcţionează. Trebuie să vedem cum se reglează mecanismele, cum se aşază lucrurile, dar mereu rămâne o posibilitate de intervenţie prevăzută de lege.

AGERPRES: Care au fost cele mai grele cazuri la care aţi lucrat în mandatul dumneavoastră?

Bogdan Chiriţoiu: Ca interes public, benzina. Sunt şi sume mari implicate, şi companii mari, importante, diverse dacă ne uităm la provenienţa lor. A fost un caz special.

Au fost o epopee şi cu Ordonanţa 50, a fost foarte mult lobby, interacţiuni cu diferite structuri cvasiguvernamentale, cu Comisia Europeană.

Ca bătaie de cap, fotbalul. 11 ore, şedinţe, rapoarte, discuţii despre fotbal, despre drepturile de televizare. În mod amuzant, tot corpul de investigaţie, inspectorii, erau femei, iar conducerea, plenul, bărbaţi şi discutam despre drepturile de televizare.

AGERPRES: Care cazuri v-au plăcut cel mai mult?

Bogdan Chiriţoiu: Comisioanele de rambursare. A fost mai legat de legislaţie, decât de antitrust.

AGERPRES: Care este noua procedură de numire a conducerii Consiliului Concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: De la modalitatea relativ simplă care rămăsese de la Guvernul Năstase, unde Guvernul propunea şi Preşedintele numea, am complicat-o, am introdus şi Parlamentul. Practic, am preluat procedura de la ambasadori.

AGERPRES: Cine a complicat-o?

Bogdan Chiriţoiu: Formal, Parlamentul, pentru că el a aprobat legea, dar propunerea spre Parlament a venit de la noi în acord cu Banca Mondială. Deci propune Guvernul, ai audiere în Comisiile Parlamentului, dar ca să venim şi în întâmpinarea Comisiei Europene, care a invocat problema repolitizării sau a reducerii gradului de politizare, am spus că propunerile trebuie să vină de la un for nepolitic, acest Colegiu Consultativ, unde sunt oameni care nu sunt salariaţi ai statului. Ei vin din diferite zone, business, mediul academic, cercetare, protecţia consumatorului. Deci ei fac propunerea către Guvern. Dar politicienii pot respinge propunerile lor.

AGERPRES: De ce vă doriţi un nou mandat la şefia Consiliului Concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: Am multe lucruri pe care mi-aş dori să le fac. N-am reuşit să fac în această perioadă atât de multe câte aş fi vrut să fac. Îmi place, cred că mă pricep şi cred că e bine să faci lucruri care-ţi plac şi la care să te şi pricepi. Sunt avantaje şi dezavantaje. Avantajele sunt că ai mai multă stabilitate decât în alt tip de funcţii publice, dar ai mai puţină forţă de decizie decât un ministru, de exemplu. Aici ai un for de decizie, nu poţi lua singur deciziile. Prin natura ei, instituţia este mai stabilă, dar mai lentă.