INTERVIU Botănoiu, MADR: Vom negocia reducerea TVA cu FMI

Oficialul MADR susţine că în sectorul irigaţiilor este nevoie de un acord politic astfel încât un procent de 3-4% din bugetul Ministerului Agriculturii să fie alocat anual pentru infrastructura principală de irigaţii.

Pe de altă parte, reducerea TVA la carne, dar şi la alte alimente, este o măsură ‘bătută în cuie’ începând cu 1 ianuarie 2016, iar aceste aspecte vor fi tranşate cu reprezentanţii FMI, care vor veni în această săptămână la Bucureşti, într-o misiune de evaluare, afirmă Daniel Botănoiu.

Acesta vorbeşte şi despre fiscalitatea din sector, promovarea produselor alimentare româneşti şi starea culturilor agricole.

Agerpres: Care ar fi priorităţile Ministerului Agriculturii în acest an, având în vedere că în 2015 vor exista mai multe schimbări în domeniul agricol la nivel european?

Daniel Botănoiu: A fost o discuţie cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea Românei de a realiza un pact agricol cu finanţare pe subiectele importante pe care le avem pe agendă, respectiv irigaţiile, cadastrarea cu intabularea pentru comasarea terenurilor agricole şi funcţionarea pieţelor produselor agroalimentare.

Pe cadastrare avem deja pe circuit un proiect de Hotărâre de Guvern al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), pentru că ei se ocupă cu terenurile din extravilan. Banii vin din contribuţia fondului european plus contribuţia naţională. Este vorba despre 415 milioane de euro, din care 265 de milioane de euro din fondurile europene pe dezvoltare regională şi 150 de milioane de euro de la ANCPI. Cred că este o sumă acoperitoare pentru cele 14 milioane hectare extravilan, arabil plus agricol. Din calculele noastre este vorba de un cost de 30 de euro pe hectar. Sper să apară rapid acest act normativ, la care o să contribuim şi noi pentru îmbunătăţirea proiectului. Este extrem de necesar acest lucru pentru că, începând cu anul 2020, plăţile în agricultura europeană se vor schimba. Va intra un nou sistem de plată şi din 2020 nu vom mai putea plăti dacă nu avem totul intabulat. Noi am inclus acest sistem în legislaţia noastră cu privire la plăţile directe din 2018, ca să obişnuim oamenii cu sistemul, dar ar trebui să cadastrăm până atunci.

AGERPRES: Teoretic, când va începe cadastrarea terenurilor agricole?

Daniel Botanoiu: Nu teoretic, practic, va începe anul acesta. Acum banii sunt în buget, proiectul de HG este pe traseu, eu îl aştept curând la minister ca să putem contribui, şi anul acesta să începem. Sigur, nu se va finaliza în 2015, dar cel târziu în 2018. Dacă nu avem finalizată cadastrarea până în 2020, plăţile nu se mai fac pe unitatea de suprafaţă şi este logic pentru că, nefăcându-se pe unitatea de suprafaţă sau pe cap de animal, ci pe exploataţie, nu o să mai poţi să dovedeşti exploataţia ta.

AGERPRES: Irigaţiile rămân şi în 2015 o temă prioritară. Ce noutăţi sunt în domeniu?

Daniel Botănoiu: Pe infrastructura principală am solicitat un acord naţional, un acord politic, pentru că este de impact major. Ai apă faci producţie, nu ai apă, rămâi în urmă. Acest acord politic prevede ca, indiferent ce guvern va veni la putere, un procent din bugetul alocat MADR să fie utilizat pentru infrastructura principală. Este vorba de un miliard de euro ca să putem să modernizăm infrastructura principală viabilă, adică cele 850.000 de hectare, pentru că din fonduri europene putem să acordăm organizaţiilor udătorilor de apă să facă infrastructura secundară, să o modernizeze, să o reabiliteze.

În schimb, dacă noi nu putem să reabilităm infrastructura principală, sigur nu pot avea nici ei apă şi aceste investiţii sunt lipsite de sens. Ca urmare, solicităm acest acord politic ca să putem să începem practic modernizarea acestor sisteme care sunt economic viabile astăzi. Este vorba despre 56 de sisteme, 850.000 de hectare şi 992 de milioane de euro, adică aproape un miliard de euro de care avem nevoie. Sigur, nu toţi banii într-un an, ci eşalonat. Noi am făcut un calcul şi a reieşit că 3-4% din actualul buget al Ministerului Agriculturii ar trebui să se ducă strict numai pe sistemul principal de irigaţii.

De asemenea, avem proiectul Legii zonelor irigabile, care este în continuare la avizări. Au fost mai multe legi pe traseul parlamentar şi a trebuit să le lăsăm să apară pentru că toate acestea, ulterior, o să fie incluse în această lege, care va fi de fapt un cod al arealului irigabil. Practic, acolo o să avem toată legislaţia din domeniul respectiv. Din acest motiv am ţinut ca să se aprobe toate aceste ordonanţe, iar proiectul de Lege l-am trimis spre consultare către toate ministerele.

AGERPRES: Ce semnale aveţi din partea partidelor politice vizavi de acest acord politic pentru investiţii în infrastructura principală de irigaţii?

Daniel Botănoiu: Atunci când discutăm de securitate alimentară şi de securitate energetică nu cred că avem păreri diferite. Nu inventăm nici apa caldă şi nici mersul pe bicicletă. Dacă nu avem infrastructura principală pusă la punct, dacă nu ai apă, nu poţi să faci agricultură, indiferent cât ai încerca. Poţi să ai sămânţă de foarte bună calitate, genetic superioară, dar dacă nu ai apă, o pui în pământ şi acolo dispare. În schimb, ai o sămânţă care nu este inovativ superioară, dar cu prezenţa apei poţi să faci acel randament care să îţi permită recuperarea cheltuielilor. Nu cred că există un factor mai important în obţinerea culturilor decât apa. Este numărul unu. Ai apă, poţi face orice tip de cultură, nu ai apă, te limitezi la culturile care sunt mai rezistente la secetă.

Cred că irigaţiile şi cadastrarea sunt două teme majore în agricultură pentru că nu poţi să faci nici investiţii şi nici subvenţii de calitate pentru că nu ai o evidenţă foarte exactă, dacă nu ai stabilit proprietarul. Şi de aici pornesc toate chestiunile legate de competitivitate şi de funcţionarea pieţei.

AGERPRES: Aţi amintit de funcţionarea pieţei şi promovarea produselor agroalimentare româneşti. Ce consideraţi că ar trebui făcut?

Daniel Botănoiu: Cred că trebuie să fim mai agresivi pe piaţă. Acum căutăm variante astfel încât să etichetăm corect, să ştie consumatorul din România că punem pe piaţa naţională produse în care să aibă încredere, să ştie că este produs aici, să ştie că funcţionează lanţul scurt, respectiv că l-am produs astăzi, la mine în fermă, şi a doua zi este pe piaţă. Este mult mai sănătos un astfel de produs, decât să îl transporţi, nu ştiu de unde, plin de conservanţi. Consider că trebuie să fim mult mai agresivi decât până acum.

De asemenea, pentru promovare s-a constituit un Comitet interministerial astfel încât toate aceste fonduri de promovare să nu mai fie distribuite la toate ministerele şi fiecare să deţină foarte puţin. În acest comitet participă toţi reprezentanţii ministerelor care au ceva de exprimat în export. Sigur, la Ministerul Agriculturii trebuie să lucrăm împreună cu producătorii pe strategia privind promovarea produselor procesate, pentru că nu se subvenţionează târguri pentru exportul de animale sau de cereale. Pe aceste materii prime nu pot să dau subvenţie la promovare, ca atare trebuie să subvenţionez doar produsul finit.

Cu fondurile pentru promovare nu putem merge pe export de cereale, deşi suntem recunoscuţi în portul Constanţa cu o infrastructură de peste un milion de tone. Avem o logistică foarte bună, care depăşeşte de peste patru ori capacităţile Rusiei ca infrastructură şi logistică în Marea Neagră. Ca atare, operatorii sunt mult mai interesaţi să vină în Constanţa, decât în Bulgaria sau în oricare port din Ucraina sau Rusia. În ultima perioadă, scăderea euro faţă de dolar a crescut competitivitatea produselor exportate în euro, ca atare produsele europene, în special orzul şi grâul, şi-au găsit clienţi.

Acest Comitet interministerial de care vorbeam se va ocupa de toate târgurile, iar pentru noi, pentru industria alimentară, avem aprobate deja câteva târguri: Londra (22 – 25 martie), Milano (3 – 6 mai), Amsterdam (19 – 20 mai), iar pe vinuri şi băuturi alcoolice avem Dusseldorf (15-17 martie), Londra (18 – 20 mai) şi Bordeux, între 14-18 iunie. Nouă, la MADR, ne-au rămas efectiv doar târgurile speciale, cum este cel ecologic Biofach de la Nurnberg şi Săptămâna Verde de la Berlin. Însă, pe parcursul unui an mai pot apărea târguri, cum este cel de la Hong Kong sau din ţările arabe, pentru că din timp în timp acest comitet aprobă şi alte proiecte.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre culturile agricole. Cum estimaţi că va fi anul agricol 2015?

Daniel Botănoiu: Cred că va fi un an care va duce la creşterea preţurilor şi mă bazez pe temperaturile scăzute din SUA, fără zăpadă, pe temperaturile scăzute din Rusia şi conflictul regional cu Ucraina, ceea ce nu le-a permis să cultive la fel ca înainte, dar şi pe diminuarea suprafeţelor cultivate cu rapiţă în România, în Marea Britanie şi în Germania. Acest lucru va aduce o scădere în balanţă a acestui produs. Depinde şi de ce se va întâmpla cu preţul petrolului, pentru că va atrage după el şi preţul uleiurilor vegetale, iar acestea sunt strict legate de evoluţia cerealelor. Dacă preţul grâului creşte, se menţine după el şi preţul orzului sau al porumbului. Sigur, 2015 va fi un an altfel.

La nivel naţional, cred că va trebui să mai aşteptăm să vedem ce se va întâmpla când se va topi întreaga zăpadă, ce se va întâmpla cu suprafeţele care băltesc în zonele joase. Deocamdată nu au fost probleme majore, ci doar probleme locale şi unde am putut da o mână de ajutor, noi am făcut-o, prin ANIF. De anul trecut din noiembrie şi până acum nu au fost sub 100 de pompe care să nu funcţioneze pentru scoaterea apei din zonele afectate. Repet, apa este importantă în agricultură, dar din păcate nu este repartizată uniform. Acum nu putem discuta de excedent de apă pentru că sunt suficiente trei zile cu vânt şi căldură şi pierdem toată această apă.

Cred că este important să vedem cum ies plantele din iarnă, undeva pe la jumătatea lunii aprilie, şi abia atunci putem avea avea o imagine a anului agricol, pentru că îngheţul şi dezgheţul duc la ‘descălţarea’ plantelor, le afectează. Gerul din decembrie şi ianuarie nu a afectat foarte tare plantele pentru că am avut şi zăpadă şi nu a fost o perioadă lungă de timp. Acum, nu sunt probleme nici la pomii fructiferi, pentru că ei se află în stare latentă.

AGERPRES: O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va veni în aceste zile la Bucureşti, într-o misiune de evaluare. Veţi avea discuţii pe reducerea TVA la alimente?

Daniel Botănoiu: Îi aşteptăm cu plăcere, însă de la 1 ianuarie 2016 există acel angajament în care premierul a spus clar şi răspicat: TVA redus la carne şi alte produse va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Este bătut în cuie.

AGERPRES: Credeţi că reprezentanţii FMI vor fi de acord cu această măsură?

Daniel Botănoiu: FMI ne-a zis să avem un deficit 0,9%, adică jos de tot, asta era propunerea lor. Noi am negociat, nu am luat poziţia ghiocel. Nu am stat precum ghiocelul, aşa aplecat, şi acum avem un deficit de 1,8%. Aşa vom face şi acum, însă trebuie să explicăm. Noul Cod fiscal îşi propune să vină cu modificări în special în sectorul agricol pentru a-i stimula. Astăzi primesc subvenţii pe persoană fizică, dar nu dau nimic înapoi. Ori nu este în regulă, pentru că orice contribuabil se va întreba: eu am plătit un bănuţ, ce am în farfurie de bănuţul acela pe care l-am plătit? Păi, nu am nimic şi atunci sigur că este revoltat. Din punctul acesta de vedere eu cred că trebuie gândit un alt sistem şi asta facem acum. În urma întâlnirilor pe care le facem, toate propunerile venite din partea organizaţiilor profesionale le vom prezenta Ministerului Finanţelor Publice.

Cred că trebuie să nu mai impozităm un membru care intră într-o cooperativă, ci să impozităm cooperativa. Hai să nu mai plătească TVA şi membrul care a vândut cooperativei şi cooperativa când vinde mai departe. Hai să încercăm să mergem cu TVA la consumator, poate cu taxarea inversă în sectorul de legume. Acestea sunt câteva dintre propunerile venite din partea organizaţiilor de agricultori pe care le vom discuta cu MFP. Dacă tot modificăm Codul fiscal, poate venim cu ceva mai bun. E greu să spunem că plătim subvenţii de miliarde de euro, dar nu putem da 200 de milioane la sănătate, de aceea trebui să ne asigurăm că avem un sistem fiscal care funcţionează corect.

Şi mai e un lucru: identificarea. Orice exploataţie trebuie identificată, nu poţi să mergi ca fermier activ pe persoană fizică decât dacă mergi pe o anumită sumă. Noi am propus ca sub 5.000 de euro să nu mai declare, îl laşi în pace. Problema este că pe subvenţii primite, pe ajutoare, pe plăţi directe plătite mai mari de 5.000 de euro, fermierul trebuie să intre într-un sistem fiscal, fie că este PFA, IF sau SRL. Astăzi persoana fizică are 2.000 de hectare, ia inputurile nu ştiu cum, vinde marfa pe borderou de achiziţie şi nu are niciun minim să demonstreze la bancă, ca să se împrumute. Repet, sunt probleme de organizare, probleme structurale care trebuie rezolvate. Unii ne cer să reorganizăm sistemul, alţii să restructurăm entităţile statului, alţii vor o birocraţie redusă sau o fiscalitate mai mică.

AGERPRES: Când veţi finaliza toate discuţiile cu organizaţiile de producători şi veţi prezenta concluziile?

Daniel Botănoiu: La sfârşitul acestei săptămâni, când vom finaliza discuţiile cu toate sectoarele. Nu am omis pe nimeni, am început cu producătorii şi terminăm cu sindicatele. Este firesc să avem discuţii cu toată plaja, cu toţii. Sunt cel puţin 100 de organizaţii recunoscute, structurate în federaţii şi asociaţii. La final tragem concluziile şi pe urmă le vom prezenta Ministerului de Finanţe.